Coroanele funerare din plastic, subiect de îngrijorare pentru autorităţi, dar și societatea civilă din Călărași

În ultima perioadă, coroanele funerare din plastic — considerate de mulţi drept un simbol al respectului faţă de cei plecaţi — au ajuns să fie puse sub semnul întrebării de activiști de mediu, autorităţi locale și organizaţii civice. Motivul? Impactul profund negativ asupra mediului și costurile ridicate de gestionare a acestor deșeuri.

După ce Asociația Jurnaliștilor de Mediu a depus o petiție la Ministerul Mediului prin care solicită interzicerea importului, producției și comercializării coroanelor funerare din plastic, unele autorități locale au început deja să se autosesizeze și să acționeze în consecință. Spre exemplu, primarul comunei Tuzara, Ion Rîpă, a venit cu un apel către localnici de a renunța la coroanele și florile din plastic, folosite în mod obișnuit la comemorări în cimitire.

„Aceste obiecte, deși par un gest frumos și simbolic, afectează grav mediul înconjurător. Plasticul se degradează greu, poluează solul, iar arderea sa eliberează substanțe toxice. În loc să aducem un omagiu, lăsăm în urmă o amprentă negativă asupra locurilor pe care le iubim și cheltuim zeci de mii de lei pentru evacuarea lor”, se arată în acel mesaj.

Astfel, el a îndemnat populația să aleagă alternative na-turale, biodegradabile sau durabile, cum ar fi florile proaspete sau aranjamentele realizate din materiale reciclabile. „Gestul nostru va avea o valoare simbolică și mai mare dacă este în armonie cu natura, și bugetul primăriei. Tuzara poate fi un exemplu!”, a subliniat primarul.

Totodată, și Asociația Obștească de băștinași „Rădăcini Sadovene” din Sadova a depus o solicitare către primărie și consiliul local cu privire la interzicerea coroanelor funerare din plastic și implementarea unui regulament local în cimitirul din sat.

„Această solicitare a fost făcută în spiritul grijii față de mediu și al respectului pentru spațiul de odihnă a celor trecuți în neființă”, spune Anastasia Pîrvan, președinta asociației.

Potrivit ei, coroanele funerare din plastic au devenit o problemă în cimitirul din Sadova. Acestea rămân în natură sute de ani, eliberând substanțe toxice și microplastice care afectează solul, apa și ecosistemele locale. „Mai mult decât atât, gestionarea acestor deșeuri este o provocare majoră pentru administrația locală. Aceasta implică resurse financiare și logistice considerabile, fiind totodată dificil de rezolvat în lipsa unui cadru clar de reglementare dar și lipsa personalului pentru îngrijire”, mai accentuează președinta asociației.

În acest context, membrii asociației vin cu propunerea către administrația publică locală de a adopta cât mai curând posibil un regulament local care să interzică utilizarea coroanelor funerare din plastic în cimitirul din Sadova.

Conform demersului, regulamentul ar trebui să cuprindă anumite puncte de bază, cum ar fi: interzicerea completă a coroanelor și aranjamentelor funerare din plastic; încurajarea utilizării exclusive a florilor naturale, ca formă de respect și simplitate; informarea comunității cu privire la impactul acestor practici asupra mediului și costurile ce se atrag pentru administrația publică locală, pre-cum și afișarea vizibilă a regulamentului respectiv. „Această măsură nu doar că ar reduce poluarea, dar ar contribui și la menținerea unui spațiu curat, demn și armonios în cimitirul din sat. Prin implicare și acțiune putem fi un exemplu pentru alte localități din Moldova’’, a conchis ea.

Natalia Junghietu