Care sunt riscurile ascunse de ChatGPT și de ce nu trebuie să încarci imagini pe platforme AI

În ultimele săptămâni, internetul s-a umplut de portrete în stil Studio Ghibli, generate de AI. Fie că ești transformat într-un personaj de desen animat romantic, visător sau aventuros, totul pare inofensiv și magic. Căutările pentru „ChatGPT Studio Ghibli” au crescut cu peste 1.200%, iar rețelele sociale sunt pline de fețe „ghiblificate”. Dar ce se ascunde în spatele acestui trend aparent inofensiv?

Când încarci o fotografie într-o platformă de generare AI, îi oferi, de fapt, ceva mult mai valoros decât un simplu selfie: datele tale biometrice. Imaginea feței tale devine parte dintr-o bază de date care poate fi stocată, reutilizată pentru antrenarea modelelor AI sau, în unele cazuri, chiar vândută către terți. Totul depinde de termenii și condițiile pe care, sincer, aproape nimeni nu le citește, scrie playtech.ro.

OpenAI, compania din spatele ChatGPT, declară clar în politica sa de confidențialitate că păstrează informații precum numele, emailul, fotografiile, dar și date tehnice despre dispozitivul tău. Dacă nu alegi în mod activ să refuzi utilizarea datelor tale pentru antrenarea AI-ului, e foarte posibil ca imaginea ta să fie folosită pe termen lung – fără ca tu să mai știi vreodată cum și unde.

Ce se poate întâmpla, concret, cu poza ta? Din păcate, odată ce a fost urcată pe o platformă AI, îți pierzi controlul asupra ei. Imaginea poate fi copiată, spartă, redistribuită sau chiar integrată în conținut deepfake. A existat deja un caz în care imagini medicale private au ajuns, fără consimțământ, într-un set de date uriaș (LAION-5B), folosit pentru antrenarea unor modele precum Stable Diffusion sau Google Imagen.

Într-o lume în care imaginea e din ce în ce mai ușor de falsificat, iar validarea identității se bazează tot mai mult pe fețe, un portret AI nu mai e doar un joc – poate deveni o vulnerabilitate reală.

Poate că pentru tine un portret în stil Ghibli e un omagiu adus unei estetici iubite, dar legal vorbind, lucrurile nu sunt atât de simple. Stilurile vizuale ale marilor studiouri – Studio Ghibli, Disney, Pixar – sunt protejate de legea drepturilor de autor. Reproducerea fidelă a acestor stiluri poate fi considerată o operă derivată, ceea ce deschide ușa unor potențiale procese legale.

Mai mulți artiști au dat deja în judecată companii AI pentru că și-au antrenat modelele pe baza lucrărilor lor originale, fără consimțământ. Legislația nu ține pasul cu tehnologia, iar zona gri în care ne aflăm e tot mai riscantă pentru utilizatori.

Majoritatea platformelor AI își rezervă drepturi extinse asupra conținutului încărcat, prin clauze precum „licență irevocabilă” sau „drepturi sublicențiabile”. Asta înseamnă că imaginea ta poate fi folosită chiar și după ce ai șters aplicația sau contul, inclusiv în scopuri comerciale.

Transformarea într-un personaj anime poate părea un gest creativ, amuzant, chiar artistic. Dar, înainte să urci o poză pentru un portret Ghibli, întreabă-te: Merită câteva like-uri riscul de a pierde controlul asupra propriei imagini?

Expresul