Opinii / Lucia Bacalu: Remunerate și… remunerați

Diferența de salarizare între femei și bărbați reprezintă astăzi una dintre cele mai mari nedreptăți sociale. În Republica Moldova, femeile câștigă cu 11-15% mai puțin decât bărbații, anunță Organizația Internațională a Muncii Moldova (OIM).
De fiecare dată m-am întrebat cum de se întâmplă așa? Parcă avem studii similare, parcă muncim la fel, iar uneori, poate, și mai mult decât bărbații.

E simplu, de fapt. Unde lucrează foarte multe femei de obicei? În grădinițe, școli, biblioteci… Iar salariile în aceste domenii, se știe, sunt mai mici decât în cele unde găsim mai mulți bărbați.

În plus, deși avem o șefă de stat femeie, în multe alte poziții de top sunt bărbați. E o altă întrebare: de ce? Femeile nu au competențele necesare? Sau au mai puțină credibilitate? Sau nu sunt foarte insistente? Sau bărbații nu vor să cedeze din poziții? După mine, câte puțin din toate.

Eliminarea acestei nedreptăți, ca să nu-i zic discriminare, a devenit un obiectiv esențial pentru multe țări, în ajutor venind și Organizația Internațională a Muncii. Cu suportul acesteia, a fost elaborat raportul „Disparitatea salarială între femei și bărbați în Moldova: tendințe recente și recomandări de politici”. Îl puteți găsi online. Sunt lucruri curioase.

Spre exemplu, diferența de salarizare de gen în Republica Moldova e mai mică decât în multe țări din lume. E deja bine. Totuși, acest decalaj nu e de neglijat. Și iată de ce. Statisticile spun că femeile noastre câștigă cu 5–9% mai puțin decât bărbații, dacă ne referim la salariul pe oră, și cu 11–15% mai puțin, dacă examinăm datele privind salariile lunare.

Cineva ar putea spune: păi, de ce-și aleg femeile specialități mai prost plătite, cum ar fi din domeniul educației sau culturii? Simplu. Pentru că această alegere le permite să își echilibreze mai bine angajamentele profesionale cu responsabilitățile de familie (de parcă bărbații nu ar avea responsabilități de familie – revin iarăși la prejudecățile ce mai persistă în societate).

Mă gândesc și la tradițiile deja formate de decenii. E greu, spre exemplu, să-ți imaginezi educatori la grădinițe bărbați. Sau asistente medicale bărbați.

Săptămâna trecută, am participat la un seminar pentru secretarii consiliilor locale. Ce credeți? Marea armată a acestor funcționari este formată, în proporție de peste 90%, din femei. De ce?

Nu sunt specialistă în domeniu, ca să pot răspunde la aceste întrebări. Observ, însă, că nici specialiștii nu prea au explicații exhaustive.
Și totuși, trebuie să recunoaștem că, în ultimele decenii, au sporit eforturile de reducere a diferențelor de salarizare între femei și bărbați.

Atât în Republica Moldova, cât și în multe alte țări. Despre acest fapt vorbesc inițiativele internaționale, cum ar fi: Coaliția Internațională privind Remunerare Egală, fondată în anul 2017 și coordonată de OIM, OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și UN Women. Totodată, și în multe acorduri internaționale și directive ale Uniunii Europene se regăsesc angajamente de reducere a diferențelor de salarizare între femei și bărbați.

Înainte de a încheia, mai am o întrebare: de ce tac sindicatele? Sau acestea acționează doar la comandă? Vă asigur, nu este cu nimic mai ușoară munca unui jurnalist (domeniu în care femeile predomină substanțial) decât munca unui specialist în construcții sau cadastru (unde-s bărbații la putere). Iată așa și trăim, așa și suntem remunerate și… remunerați.