Antracnoza la castraveți. Semne și combatere

Antracnoza este una dintre cele mai comune boli la castraveți. Aceasta se manifestă rapid în condiții optime de dezvoltare, producând daune de până la 30% din cultură. Odată infectate, plantele vor suferi vizibil și pot muri, iar recoltele își vor pierde semnificativ din calitate. De aceea, este importantă identificarea și combaterea acestei boli.

Caracteristici și factori

Cauza antracnozei la castraveți este agentul patogen Colletotrichum lagenarium (sin. Glomerella lagenarium, Colletotrichum orbiculare). Această ciupercă atacă des culturile de castraveți din regiunile cu umiditate ridicată, în spații deschise, precum și în spații protejate. Atacând și alte culturi din familia cucurbitaceelor, precum dovlecei, dovleci, pepeni etc, antracnoza este capabilă să producă pagube de până la 30%. La castraveți, această boală afectează frunzele, pețiolul frunzelor, tulpina și legumele.

Agentul patogen iernează, de la un an la altul, sub formă de conidii și micelii de rezistență în resturile vegetale ale plantelor atacate. În timpul perioadei de vegetație, conidiile străpung cuticula și germinează în spațiile intercelulare, în condiții propice putând germina și infecta plantele în doar trei zile. În astfel, de condiții, primele semne ale bolii apar la 4-7 zile de la infectare.

Ciuperca este răspândită cu ușurință de vânt, apa de ploaie, insecte, irigație prin aspersie, răsaduri și semințe infectate. Apariția și dezvoltarea bolii este favorizată de temperaturi optime de 20-27 de grade Celsius și umiditate ridicată a aerului, de 100%.

Fiind capabilă să reziste până la cinci ani în resturile de plante infectate, antracnoza se transmite fără probleme prin semințe, răsaduri și instrumente de grădinărit infectate.

Semne de atac

Antracnoza se manifestă în toate fazele de dezvoltare a castraveților, pe toate organele aeriene: tulpini, frunze, legume.

Atacul începe cu apariția unor pete galbene, verzui sau care au un aspect umed. În timp, petele devin maronii, se necrozează și cad. Pe frunze rămân găuri. La răsadurile provenite din semințe infectate, cotiledoanele se ofilesc și pot apărea pete de jur împrejur, la contactul cu solul.

La nivelul tulpinii, boala se manifestă sub forma unor pete alungite și care lasă urme în țesut.

La legume, atacul este agresiv și produce daune semnificative. Inițial, pe castraveți apar pete circulare, cu aspect umed care, odată cu avansarea bolii, își schimbă culoarea în maro-închis-negru și produc urme adânci în țesut. Castraveții afectați de antracnoză putrezesc atât pe plantă, cât și după recoltare, în depozite. Aceștia au atât un aspect inestetic, cât și un gust amar, fiind infectați ușor de putregaiuri.

Prevenire și combatere

La fel ca în cazul celorlalte boli grave, este mai ușoară prevenirea acestora decât combaterea. În cazul antracnozei la castraveți, se pot lua următoarele măsuri de prevenire: Respectarea rotației culturii: castraveții revin pe același teren după trei ani; Achiziționarea de semințe certificate, fără agenți patogeni; Achiziționarea de răsaduri fără agenți patogeni, de la surse de încredere; Irigarea exclusivă a culturii prin picurare; Asigurarea unei ventilații optime în sere, solarii și răsădnițe; Evitarea lucrărilor în perioadele în care plantele sunt ude în urma căderii de rouă, ploaie sau irigare; Cultivarea unor soiuri și hibrizi cu rezistență la ciuperci patogene; Densitate optimă a plantelor; Înființarea culturii de castraveți pe soluri bine drenate; Combaterea buruienilor; Eliminarea resturilor vegetale de pe teren și distrugerea acestora; Aplicarea preventivă de fungicide la castraveți.

Sursa: www.agrointel.ro