Are peste 80 de sculpturi. Din acest considerent Ungheniul a fost supranumit – oraș al sculpturilor

La 20 august 2000, primăria municipiului Ungheni a demarat un eveniment cultural inedit: Tabăra / Simpozionul de sculptură Ungheni, ediția I.

Inițial, acțiunea a stârnit curiozitate, suspiciune și mult scepticism, fiind consiederată de unii banală, de alții inutilă. După 20 de zile de efort susținut, localitatea s-a ales cu 8 lucrări veritabile de sculptură în piatră, realizate de unii dintre cei mai talentați sculptori contemporani din Republica Moldova: Dumitru Verdianu, Tudor Cataragă, Ion Zderciuc, Grigore Sultan, Valentin Vârtosu, Grigore Postovanu, Mircea Pușcaș, Tudor Braga. Instalarea sculpturilor pe aleile orașului a schimbat simțitor aspectul estetic al acestuia, fapt pentru care în 2021, Ungheniului i-a revenit premiul I pe țară în ceea ce privește amenjarea edilitară.

În 2002 a urmat ediția a II-a simpozionului. Celor 8 sculpturi li s-au mai adăugat alte 8, astfel că performanța localității de a fi în topul orașelor la capitolul edilitate, s-a repetat.

Apoi a venit ediția a III-a (2004) și a IV-a (2006), care au făcut ca scuarurile orașului să găzduiască un număr de 33 de sculpturi cu certă valoare artistică, fapt pentru care localitatea a fost botezată „Oraș al sculpturilor”.

Ulterior, în organizarea simpozionului a survenit o pauză de 6 ani. Dar această pauză a fost benefică deoarece lucrurile s-au sedimentat, oferindu-se posibilitatea ca acestea să fie analizate în aspect temporal. În final s-a înțeles că lucrurile frumoase trebuie continuate, așa că în 2012, primăria municipiului Ungheni a considerat oportună ideea de a relua tradiția.

Așa că, după cele 8 ediții, orașul Ungheni are peste 80 de sculpturi.

Cu siguranță, rezultatele simpozionului capătă greutate o dată cu trecerea timpului.

Din acest punct de vedere, sculpturile Ungheniului sunt pentru localitate deosebit de importante. Observăm că, pe timp ce trece, interesul față de sculpturile în cauză sporește. Oamenii se arată curioși: ei încearcă să le înțeleagă sensul, să le filmeze sau fotografieze. Ele reprezintă o dovadă de mândrie, o carte de vizită a Ungheniului.

Primăria municipiului Ungheni a realizat și o hartă a sculpturilor din Ungheni, realizate în cadrul simpozioanelor de sculptură:

Scuarul Palatului de Cultură
– Cuplu (gresie), autor: Ion Zderciuc, anul 2002
– Întâlnire în spațiu (lemn, gresie), autor: Tudor Cataraga, anul 2004
– Troița de la Ungheni / din ciclul Sfinții închisorilor – în memoriam (lemn), autor: Valentin Vârtosu, anul 2012

Intersecția străzilor Națională cu Romană
– Moldova la răspântie (gresie), autor: Tudor Braga, anul 2000

Scuarul ÎM ”Apă-Canal”
– Porți spre infinit (gresie), autor: Tudor Cataraga, anul 2006
– Cheie (gresie), autor: Ruslan Tihonciuc, anul 2006
– Strămoșii (gresie), autor: Dumitru Verdianu, anul 2006

Scuarul Liceului ”Mihai Eminescu”
– Transcendență (lemn), autor: Mircea Pușcașu, anul 2000
– Întoarcerea fiului risipitor (gresie), autor: Dumitru Verdianu, anul 2000
– Coloana cerului (gresie), autor: Ion Zderciuc, anul 2000
– Povestea unei rățuște mute (gresie), autor: Valentin Vârtosu, anul 2000
– Copacul cosmic (gresie), autor: Mihai Damian, anul 2002
– Cariatide (lemn), autor: Victor Macovei, anul 2002
– Călătorie prin labirinturi (gresie), autor: Mihai Damian, anul 2004

Scuarul Școlii de Muzică
– Mihai Eminescu și Ion Creangă – un ultim adio (gresie), autor: Dumitru Verdianu, anul 2017

Scuarul Hotelului ”Vila Verde”
– Tron Dumnezeiesc (gresie), autor: Nicolae-Ovidiu Popa, anul 2006
– Doisprezece apostoli (lemn), autor: Simion Cristea,anul 2012

Scuarul Primăriei Ungheni
– Capricioasa din Ungheni (lemn), autor: Ioan Grecu,  anul 2002
– Vârf de lance (lemn), autor: Ruslan Tihonciuc, anul 2002
– Cheie de boltă (gresie), autor: Ioan Grecu, anul 2006

Scuarul Troiței Martirilor Neamului
– Răsărit de soare (gresie), autor: Gheorghe Postovanu, anul 2000
– Cosmos (gresie, fier), autor: Ștefan Rusu, anul 2002
– Fertilitate (gresie), autor: Ion Zderciuc, anul 2006
– Visul unui melc (gresie), autor: Parascovia Donoi, anul 2006
– Casă uitată (gresie), autor: Mihai Damian, anul 2012
– Frunze de dor (lemn), autor: Ioan Grecu, anul 2012

Scuarul Palatului Justiției
– Echilibru (gresie), autor: Dumitru Verdianu, anul 2002
– Cavalerul trac (gresie), autor: Mircea Pușcașu, anul 2004

Scuarul Consiliului Raional
– Familie (gresie), autor: Grigore Sultan, anul 2000

Scuarul Farmaciei Centrale
– Un personaj enigmatic, ce oferă loc de meditat pentru cei îndrăgostiți (gresie), autor: Valentin Vârtosu, anul 2002
– Ploaie în luna martie (gresie, metal, lemn), autor: Valentin Vârtosu, anul 2006

Scuarul ”Grigore Vieru”:
– Tron medieval (gresie), autor: Tudor Cataraga, anul 2000
– Așteptare (gresie), autor: Ion Zderciuc, anul 2012
– Icoană la fereastră (gresie), autor: Nicolae-Ovidiu Popa, anul 2012
– Meditație (gresie), autor: Iurie Platon, anul 2012
– O mamă pentru toată lumea (gresie), autor: Guilherme Branco de Carvalho, anul 2012
– Mâinile mamei (lemn), autor: Adam Barothi, anul 2012
– Tobogan (lemn), autor: Ilie Bostan, anul 2012
– Gânditorul (gresie), autor: Mihai Damian, anul 2012

Intersecția străzilor Națională cu Decebal
– Semn subiectiv (gresie), autor: Octavian Romanescu, anul 2004

Parcul Central
– Cucuteni (gresie), autor: Grigore Sultan, anul 2004 (la intrare dinspre str. Decebal)
– Sfânta Maria la templu (gresie), autor: Vladlen Babcinețchi, anul 2017
– Somnoroasa de pe nor (travertin), autor: Mihai Damian, anul 2017
– ADN (gresie), autor: Parascovia Donoi, anul 2017
– De Sânziene (travertin), autor: Ioan Grecu, anul 2017
– Altar pentru Ana (gresie), autor: Victor Macovei, anul 2017
– Trânta (travertin), autor: Nicolae Niță, anul 2017
– Toro (gresie), autor: Roman Rucikin, anul 2017
– Fund de mare (travertin), autor: Eugen Sterpu, anul 2017
– Invocare (gresie), autor: Nicolae Popa, anul 2017
– Visul (travertin), autor: Ruslan Tihonciuc, anul 2017
– Misterioasele ierarhii ale existenței (gresie), autor: Valentin Vârtosu, anul 2017
– Familie (travertin), autor: Ion Zderciuc, anul 2017
– Poarta Raiului (travertin), autor: Vladlen Babcinețchi, anul 2018
– Inima Muntelui (travertin), autor: Iulian Cristea, anul 2018
– Pustnic (gresie), autor: Mihai Damian, anul 2018
– Brâul Unirii (travertin), autor: Ioan Grecu, anul 2018
– Strâmbă Lemne (travertin), autor: Victor Macovei, anul 2018
– Nocturnă (travertin), autor: Malin Malinov, anul 2018
– Împreunări (travertin), autor: Nicolae Niță, anul 2018
– Jertfă, Unire, Mântuire (travertin, fier), autor: Nicolae-Ovidiu Popa, anul 2018
– Masă telurică (travertin), autor: Parascovia Popa-Donoi, anul 2018
– Madonă (travertin), autor: Iurie Platon, anul 2018
– Răsărit (travertin), autor: Roman Rucikin, anul 2018
– Trei surori (travertin), autor: Nicolai Sbitnev, anul 2018
– Femeie (travertin), autor: Grigore Sultan, anul 2018
– O nouă rundă în istorie, autor: Ruslan Tihonciuc, anul 2018
– Un dorumetru din care nu lipsește nimic (travertin, lemn, fier), autor: Valentin Vârtosu, anul 2018
– Pasărea Vultur (travertin), autor: Dumitru Verdianu, anul 2018
– Nod (travertin), autor: Ion Zderciuc, anul 2018.

Scuarul Librăriei  ”Pro Noi”
– Rugăciune (gresie), autor: Parascovia Donoi, anul 2004
– Moluscă (gresie), autor: Mihai Hlihor, anul 2004
– Crezul (gresie), autor: Valentin Vârtosu, anul 2004

Biserica catolică
– Isus Cristos (lemn), autor: Mariusz Markiewicz,anul 2012

Substația de Asistență Medicală Urgentă
– Patriotism (lemn), autor: Mariusz Markiewicz, anul 2012

Curtea Colegiului de Medicină
– Atavism (lemn), autor: Simion Moldovan, anul 2012

Scuarul Spitalului Raional
– Poartă de trecere (gresie), autor: Parascovia Donoi, anul 2012
– Spicul pământului (gresie), autor: Parascovia Donoi, anul 2012

Curtea Liceului ”Gheorghe Asachi”
– Yin și Yang (gresie), autor: Dumitru Verdianu, anul 2004.

Alte lucrări:
– Basorelieful lui Ion Creangă la liceul care-i poartă numele (cartierul Dănuțeni), autor: Dumitru Verdianu
– Bustul lui Gheorghe Asachi la liceul omonim (cartierul Tineretului), autor: Dumitru Verdianu
– Bustul lui Mihai Eminescu în preajma Primăriei Ungheni, autor: Ion Zderciuc
– Troița Martirilor Neamului, crucifix realizat de pe un original descoperit în cavoul Bisericii ”Sf. Nicolae” din cartierul Dănuțeni
– Bustul lui Grigore Vieru în Scuarul cu același nume.

P.S. O parte din informație a fost preluată din cartea: „Ungheni – oraș al sculpturilor”, editată în 2017, autor: Vasile Iucal, editor: Primăria municipiului Ungheni, Muzeul de Istorie și Etnografie Ungheni.