FOTO / De ziua regretatului poet Efim Chicu, s-a desfășurat Gala festivalului național care-i poartă numele
Pe 21 aprilie, scriitorul călărășean Efim Chicu ar fi împlinit 65 de ani. Doar două săptămâni i-ar mai fi trebuit maestrului să ajungă la Festivalul Național de Poezie “Efim Chicu”, a cărei gală a laureaților s-a ținut la Chișinău, în incinta Centrului Academic Internațional ”Mihai Eminescu”.
Festivalul a fost organizat de un alt călărășean – poetul și muzicianul Mihai Doloton, care și-a propus, de fapt, să aducă un omagiu scriitorului, dar până la urmă soarta a vrut ca evenimentul să se transforme într-unul de comemorare. La întâlnirea de suflet au venit nu doar participanții la festival, ci și apropiații și prietenii poetului.
Gala laureaților a adunat concurenți din toată țara, la trei secțiuni: recital din opera autorului, creație proprie și interpretare muzicală pe versuri de Efim Chicu. Misiunea juriului, format din nume notorii în literatura de la noi, precum: Traian Vasilcău (președinte), Ion Anton, Lidia Grosu, Marcela Mardare, Claudia Partole, Zina Izbaş şi Mihai Doloton (directorul festivalului), a fost una destul de dificilă, pentru că a trebuit să aleagă dintr-un număr impresionant de participanți, care a trecut de o sută.
Pe toată durata evenimentului, chitările au fost la ele acasă, iar versurile autorului au fost puse pe note de Grupul de chitariști de la Ungheni – ”UnFolk” de la Centrul Cultural Multifuncțional ”Regina Maria”, conduși de Aliona Leșanu, care au fermecat publicul prezent în sală. La fel de încântătoare au fost și piesele interpretate de cantautorul călărășean Iulian Pălitu, dar și de Mirela Caraman, elevă la Liceul „Onisifor Ghibu” din Chișinău.
Atmosfera din cadrul evenimentului a fost una extrem de emoționantă fiind presărată cu amintiri despre figura notorie a lui Efim Chicu, cunoscut drept un înflăcărat luptător pentru valorile naționale.
“O singură poezie cântată de-a lui Efim Chicu dacă va rămâne, dar eu cred că va rămâne, atunci jertfa sa de o viață va fi una cu rost. Datorită zbuciumului liric efimescian România a devenit un pic mai întregită decât era până la el”, a menționat Traian Vasilcău.
„E un poet mare, care trebuie descoperit de cât mai mulți, pentru că el a unit prin versul lui cerul și pământul, tot universul, și două maluri de Prut! Cred că ar fi bine ca să fie editată o Antologie cu cele mai frumoase poezii patriotice ale poetului Efim Chicu”, a spus și Marcela Mardare.
La rându-i, Zina Izbaș, a propus inaugurarea unui cenaclu, ce-ar urma să poarte numele omagiatului poet. “Coleg de luptă pentru litera română, el a rămas un Vulcan de sentimente, de emoții, ce nu se sting niciodată, pentru că ele au rămas în cărți, iar poezia sa ar putea să adune stadioane”, a declarat ea.
Lidia Grosu: „Efim Chicu a adunat toți ghețarii din sufletele celor exilați în siberiile glaciale și i-a prefăcut în lacrimi, dar acestea au fost și de revoltă, prin care s-a constituit acest Spirit iubitor de Neam și Țară!”.
Claudia Partole: „Noi suntem îndrăgostiți de poezia lui Efim Chicu. Dacă ar fi analizată poezia sa de către cineva care nu știe cum să-și iubească neamul, atunci el ar trebui să fie catalogat drept un mare naționalist, așa cum era numit și Grigore Vieru, și Leonida Lari, și Dumitru Matcovschi, și Nicolae Dabija. Printre aceștia l-aș plasa și pe Efim Chicu, cel care în ceruri deja s-a alăturat lor, poezia sa fiind la fel de sinceră”.
Participanții la festival au recitat cu multă dăruire din creația autorului, au plâns și au surâs printre metaforele așternute cu multă iscusință și acuratețe de poetul de la Călărași. La final, cei mai merituoși s-au ales cu diplome, cărți și aprecieri din partea juriului și publicului select.
La sfârșit, Elena Dabija, directoarea centrului care a găzduit evenimentul, a înmânat familiei poetului, pentru viitorul muzeu al lui Efim Chicu, trofeul Eminescu și un exemplar din cartea rară.
Scriitorul Efim Chicu s-a născut la 21 aprilie 1958 în satul Vălcineț, raionul Călărași. Este cetățean de Onoare al raionului Călărași și al satului Vălcineț, iar în 2022 Parlamentul Republicii Moldova i-a acordat Diploma de Recunoștință pentru întreaga activitate literară. Debutează editorial cu volumul „Sărută-mă pe frunte-nțelepciune” în 2008. Semnează cărțile: „Amorebieta”, „Doamna din acvariu”, ”Tribut pentru abuz de spirit”, „Cubul cu o singură față solară”, „Prisaca unui roi stelar”, „Umbrela singurătății”, ”Ochiul de sub copertă”, „Singuri, aproape”, ”Țărâna care suntem”, ”M-am trezit dintr-o baladă, Plâns de vise românești”.
Scriitorul a plecat la Cele Veșnice pe 7 aprilie, răpus de o boală necruțătoare. Poetul a fost petrecut pe ultimul drum de o mare de oameni în Ziua de Florii, la Meleșeni, Călărași, satul în care a trăit și a lucrat ani în șir ca profesor de română și de istorie.
Fotografii: Mihai Doloton
Lasă un răspuns