Foto / La Ungheni sunt 12 adăposturi de protecție a locuitorilor. Toate sunt privatizate

În Republica Moldova există adăposturi speciale unde oamenii s-ar putea adăposti în caz de conflicte militare, bombardamente sau alte situații excepționale, însă nu se prea cunoaște nimic despre ele. Iar războiul din țara vecină și amenințările la care este supusă țara noastră în ultimul timp, îi pune în situația pe oameni să se gândească unde ar putea să se adăpostească în cazul în care acesta ar trece granița.

Am vrut să vedem unde se găsesc astfel de adăposturi de protecție din țară și am efectuat o solicitare Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pe platforma VreauInfo.md. La rându-i, Inspectoratul a comunicat că nu are competența de a supraveghea, gestiona și a duce evidența adăporturilor date. „Acestea sunt prevăzute pentru protecția persoanelor antrenate în activitatea obiectelor economiei naționale și sunt gestionate de administratorii acestora. În același timp, pentru protecția populației, autoritățile publice locale, precum și gestionarii fondului locativ dispun de incăperi de protecție în blocurile locative pe care le gestionează”, a răspuns Alexandru Oprea, șeful inspectoratului, la solicitarea efectuată.

Adăposturile din Ungheni

Ulterior am aflat că în municipiul Ungheni sunt 12 adăposturi de protecție a locuitorilor, dar toate au fost privatizate de întreprinderi și în caz de calamitate, acestea adăpostesc doar muncitorii întreprinderii respective. Potrivit lui Ghenadie Ciobanu, membru al Comisiei Situații Excepționale, acestea au o capacitate totală de 3000 de locuri.

În plus, potrivit lui, alte încăperi adâncite cum ar fi beciuri și subsoluri se regăsesc în număr de 3780, cu o capacitate de 27 mii 600 de locuri. „În total, există posibilitatea de a adăposti circa 30 mii 600 de persoane. Desigur, nu toate edificiile se află într-o stare bună, însă Primăria municipiului Ungheni conlucrează cu agenții economici, pentru a le aduce în ordine”, a menționat dânsul. Construite pe timpurile sovietice, starea multora este precară, mai ales că timpul își pune amprenta, iar fierul se corodează (n. r. – ruginește) și tencuiala se desprinde de pe pereți.

Adăposturile cele mai mari se află la stația Berești, fosta fabrică de conserve, Covoare Ungheni, Cereale – Prut, fabrica de pâine, dar și la Întreprinderea Municipală „Apă – Canal”.

Cum arată un adăpost de protecție

Săptămâna trecută am fost să vizităm un astfel de adăpost de protecție, aflat în gestiunea Întreprinderii Municipale „Apă – Canal”. Valentin Rotaru, șeful Stației de Tratare a Apei, a fost cel care ne-a ghidat.

Situat pe strada Oranjeriei, nu îți poți da seama că acela ar putea fi un adăpost de protecție. La exterior, nu se deosebește cu nimic de celelalte edificii aflate în imediata apropiere. Pe ușa vopsită într-o nuanță de galben, unde se află adăpostul, nu este nici un marcaj distinctiv. Valentin Rotaru a descuiat ușa și am coborît treptele, circa 20 la număr.

Suprafața acestuia este de aproximativ 100 metri pătrați și ar putea încăpea în jur de 50 – 70 persoane. Adăpostul este prevăzut cu o încăpere de adăpostit, pe laterală fiind amplasate carcasele de fier, ceea ce ar trebui să fie pentru scaune și pentru depozitarea unor lucruri personale. De asemenea, încăperea dispune de grup sanitar, sistem de ventilare, un sistem de încălzire, ieșirea de salvare, panoul de electricitate. Însă sistemul electric nu este funcțional, de aceea am fost nevoiți să conectăm lanternele de la telefoanele mobile. ”Pe timpul sovietic, adăposturile de protecție erau prevăzute cu toate cele necesare, dar odată ce s-a destrămat regimul sovietic, acestea au fost delăsate. Totuși acest adăpost încă se mai păstrează. Am făcut și ordine”, a concluzionat Valentin Rotaru.

Potrivit lui Alexandru Oprea, șeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgență , orice încăpere adâncită, precum etajele de subsol ale blocurilor de locuit, parcările auto subterane, spațiile interioare ale clădirilor proeminente executate din monolit, beciuri, zone ale industriei miniere pot fi utilizate de populație în calitate de edificii de protecție.

Am întrebat și un trecător care se afla în imediata apropiere a adăpostului  dacă cunoaște despre faptul că în zonă este un adăpost care poate fi folosit în caz de război. „Nu, pentru prima dată aud”, ne răspunde un bărbat grăbit și își continuă drumul.

O hartă interactivă a locurilor de protecție adaptivă

Recent, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a creat o hartă interactivă a locurilor de protecție adaptivă în care se pot adăposti oamenii în caz de bombardamente. Printre acestea sunt licee, case de cultură, posturi de salvatori și pompieri din diferite localități și raioane din Republica Moldova. Capacitatea de adăpostire este în jur de 2% din populația actuală, ceea ce ar însemna două sute de mii de oameni.

În raionul Ungheni sunt patru astfel de locuri de protecție adaptivă. Este vorba despre: Postul de Salvatori și Pompieri Voluntari din Sculeni (funcțional) și cel din Pîrlița (în proiect), Postul de Pompieri și Salvatori din Cornești, Unitatea de Salvatori și Pomperi din orașul Ungheni (ambele funcționale).

Autoare: Tatiana Tesliuc