Narativele antirefugiați – elemente de dezinformare și promovare a falselor pericole

În urma războiului din Ucraina, moldovenii au făcut un efort uriaș pentru a sprijini refugiații ucraineni, care au fost nevoiți să fugă din calea agresiunii militare pe care a declanșat-o Federația Rusă împotriva țării lor. Conform ultimelor cifre, la data de 4 octombrie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova erau înregistrați 93117 de refugiați ucraineni^[1]. În luna august, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunța că peste 700 de cetățeni ucraineni deja au fost încadrați în câmpul muncii pe teritoriul Republicii Moldova, iar 150 de angajatori declarase disponibile circa 2200 de locuri vacante, pentru refugiații ucraineni^[2].

De altă parte, narativele antirefugiați au fost și sunt amplificate artificial pe platformele de socializare, iar acestea generează dezinformare și tind să dirijeze discursul public. În acest sens,  activitățile de dezinformare vizează unitatea și solidaritatea împotriva agresiunii ruse, încercând să creeze tensiuni, să promoveze discurs de ură și violență.

Astfel, refugiați ucraineni care au ales să tranziteze sau să se stabilească în țara noastră au fost nevoiți să înfrunte valul de știri false și informații denigratoare la adresa lor. Narativele cel mai frecvent înregistrate au fost:

• refugiații ucraineni sunt agresivi și profitori;
• ucrainenii refugiați în Republica Moldova au un comportament agresiv și provocator;
• autoritățile alocă prea multe resurse pentru refugiații ucraineni și uită de proprii cetățeni;
• copiii refugiaților ucraineni au fost asociați cu violența;
• fiecare refugiat va primi o alocație de 15 mii de lei ș.a.

În această perioadă, unele platforme de socializare au devenit și mai populare, fiind utilizate drept o modalitate eficientă și simplă de distribuire a falsurilor. Telegramul și TikTok-ul au fost și rămân a fi în top.

Narativele antirefugiați care vin să dezinformeze opinia publică, dar și să discrediteze refugiații ucraineni, reprezintă un mare pericol pentru securitatea informațională a Republicii Moldova. De altfel, trebuie să recunoaștem că avem un ecosistem mediatic foarte fragil, care necesită un mecanism solid de apărare, rapid și strategic. Acum, știrile false nu sunt diseminate doar prin media tradițională, chiar foarte puțin aș zice. În schimb, atestăm o influență tot mai pronunțată a spațiului online, care devine terenul fertil pentru crearea și distribuirea falsurilor, în special, platformele media care au schimbat drastic modul în care comunicăm sau primim informații. În acest context, dar și ghidați de evoluțiile tehnologiilor informaționale și ale inteligenței artificiale, este foarte importantă atât educația media, cât și cea digitală, așa încât oamenii să poată face distincție între o știre veridică și una falsă. Mă refer atât la știrile scrise, cât și la producțiile video și foto. În tot haosul informațional al momentului, este foarte important ca oamenii să dezvolte gândirea critică și să contrapună orice informație pe care o consumă cu ce zic și alte surse la subiect. Or, distribuirea știrilor false are drept scop incitarea la ură, violență, destabilizare și dezordine publică. Mai mult, orice persoană, indiferent de naționalitate sau etnie, trebuie să se simtă în siguranță pe teritoriul Republicii Moldova, iar  autoritățile trebuie să ia măsurile necesare întru a contracara, în mod cuprinzător și sistemic, informațiile false. 

^[1] Operational data portal, Ukraine refugee situation, https://data.unhcr.org/en/situations/ukraine, accesat la data de 4 octombrie 2022.

^[2] Ministerul Muncii și Protecției Sociale, https://social.gov.md/informatii-utile-refugiati-ucraina-2/, accesat la data de 9 ocotmbrie 2022