Descoperiri arheologice impresionante au fost găsite pe Valea Slujetei de la Nișcani
În urma săpăturilor realizate la sistemul de canalizare din satul Nișcani, s-a conturat un sit arheologic cu urme de locuire din mileniul IV înainte de Hristos. Dintre vestigiile descoperite se evidențiază o multitudine de fragmente de vase de lut din cultura Cucuteni Tripoli, oase, unelte, dar și alte fragmente ce stârnesc curiozitate.
Descoperirea de la Nișcani nu a presupus săpături foarte adânci, fragmentele fiind găsite odată cu lucrările de excavare realizate la sistemul de canalizare ce se construiește în sat. Petru Sorici, primarul localității, recunoaște că demult visa ca să fie dezvăluite și la Nișcani locuri pline de istorie care să poată deveni o atracție turistică. Descoperirea însă l-a surprins, pentru că toate datele istorice pe care le deținea până acum indicau faptul că vatra veche a satului a fost de fapt într-o cu totul altă regiune a localității. Acum primarul își propune să continuie cercetările și este convins că noul sit arheologic va deveni unul cu adevărat atractiv pentru toată lumea.
„Sunt și eu pasionat de istorie și chiar nu odată am spus că îi invidiez frumos pe cei care au în localitate locuri istorice, râuri, sau alte atracții turistice. Mă gândeam când au început lucrările de excavare cum ar fi să găsim ceva interesant sub pământul de la Nișcani. Mare mi-a fost mirarea când am văzut un ciob de vas pe care l-am recunoscut imediat că e din cultura Cucuteni, pentru că am mai avut ocazia să văd de-a lungul timpului obiecte asemănătoare”, ne-a spus primarul.
Imediat ce a observat vestigiile, primarul a apelat după ajutor la specialiști. Astfel, muzeograful Iacob Mândrescu de la Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași a mers în teren și a colectat fragmentele, le-a spălat și le-a examinat atent, iar ulterior le-a propus spre cercetare Agenției Naționale de Arheologie. Reprezentanții instituției au venit la fața locului și au lucrat timp de mai multe zile pentru a dezgoli așezarea care prinde contur de la o zi la alta. Așa că pe parcurs au mai ieșit la iveală unelte de sidex, fragmete de oase, vase noi și multe alte urme care sunt minuțios studiate de specialiști.
„Vasele care se conturează sunt de dimensiuni impresionante, iar culoarea lor vie arată că solul de la Nișcani nu a permis pătrunderea apelor și a luminii care le-ar fi putut știrbi din frumusețe. Cu părere de rău acestea sunt fragmentare, dar sperăm să le putem reconstitui măcar și parțial pentru a fi ulterior expuse și admirate de cei pasionați de istorie. La muzeu mai avem vase asemănătoare și a fost detul de ușor de stabilit perioada Cucuteni Tripoli, mileniul IV înainte de Hristos”, a punctat Iacob Mândrescu.
Atât administrația publică de la Nișcani, cât și angajații Muzeului din Călărași sunt convinși că Valea Slujetei ar putea ascunde încă multe lucruri interesante pentru istoria locală, care abia așteaptă să fie scoase la lumină.
Doina Chicu
Lasă un răspuns