Brățările electronice pentru agresorii familiali – cum funcționează sistemul în raionul Ungheni

Din 2021 și până în luna aprilie 2022, în evidența Biroului de Probațiune Ungheni au intrat 44 de persoane cărora li s-a aplicat măsura de protecție cu monitorizare electronică. Asta înseamnă că agresorul, căruia i-a fost emisă ordonanța de protecție de către instanța de judecată, poartă la picior o brățară care emite semnale de fiecare dată când se apropie de victimă. Printre agresorii familiali care figurează în evidența Inspectoratului de Poliție sunt atât bărbați, cât și femei. Șefa Biroului de Probațiune Ungheni, instituție care realizează monitorizarea, spune că măsura se dovedește a fi eficientă în „calmarea” agresorilor.

Vasile Burlacu, șeful Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Ungheni, explică procedura prin care începe monitorizarea electronică a agresorilor în familie. După ce Poliția documentează un caz și constată pericol pentru viața și sănătatea victimei/lor, cu asistența organului de Poliție, victima depune o cerere în instanța de judecată, prin care solicită emiterea unei ordonanțe de protecție și aplicarea monitorizării electronice.

Odată emisă ordonanța de protecție, agresorului îi este pusă brățara electronică și este obligat să respecte anumite reguli

Astfel de cereri se examinează în regim de urgență, în maxim 24 de ore. Instanța emite o ordonanță de protecție, valabilă 90 de zile. Acest document vine în beneficiul victimei şi copiilor ei, iar agresorul se alege cu o serie de obligații. În primul rând, este obligat să părăsească, temporar, locuința comună și să stea departe de locul aflării victimei, excluzând și orice contact vizual, telefonic sau prin corespondență cu victima sau cu copiii ei.  De asemenea, îi este interzis să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează; obligarea, până la încetarea măsurilor de protecție, de a contribui la întreținerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; limitarea drepturilor în privința bunurilor aflate în posesia și folosința victimei; obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere pentru reducerea violenței sau pentru înlăturarea ei; interzicerea de a păstra şi purta armă.

Pentru a supraveghea dacă respectă aceste obligații, dar și pentru a asigura protecție victimei, instanța dispune, prin emiterea ordonanței, monitorizarea electronică a agresorului. Această măsură este realizată de către Biroul de Probațiune. În termeni cât mai restrânși de la emiterea ordonanței, se aplică monitorizarea electronică a agresorului și se conectează la dispozitivul tracker care, ulterior, i se transmite victimei. Din 3 ianuarie 2021, sunt monitorizați electronic nu doar agresorii, dar și victimele, iar Republica Moldova este singurul stat în care această metodă – monitorizarea ambelor persoane – a fost implementată.

La expirarea celor 90 de zile, măsurile de protecție pot fi revocate, dar și prelungite, dacă victima depune cerere repetată sau dacă agresorul nu respectă condițiile prevăzute în ordonanța de protecție.

Cu ajutorul brățării electronice, agresorul este monitorizat prin satelit

Brățara electronică se aplică la piciorul agresorului, iar locația acestuia este monitorizată prin satelit. „Vedem deplasarea agresorului pe hartă, se cunoaște doar locația acestuia, iar în momentul în care agresorul se apropie de victimă la o distanță mai mică de 200 de metri, aceasta imediat primește o notificare pe telefon, prin care este anunțată că agresorul este în imediata apropiere: «Atenție! Agresorul se apropie»”, povestește șefa Biroului de Probațiune.

În acest caz, victima trebuie să-și schimbe direcția de deplasare, ulterior fiind contactată de către Direcția de monitorizare electronică, prin care i se aduce la cunoștință că agresorul este prin apropiere. Paralel, agresorul primește un semnal sonor de la brățară, prin care i se sugerează că prin apropiere se află victima și, în consecință, dânsul trebuie să se îndepărteze în direcție opusă față de victimă. „Sunt cazuri când ei se pot afla în apropiere unul de celălalt fie la magazin, fie prin oraș, în transport – pur întâmplător. Indiferent de situație, agresorul trebuie să-și schimbe direcția de deplasare și să se îndepărteze de victimă”, a subliniat Irina Șișcanu.

În cazul în care își continuă intenționat deplasarea către victimă, agresorul este imediat sunat și preîntâmpinat. Dacă nu răspunde la telefon sau nu-și schimbă direcția, este informat Inspectoratul de Poliție, iar în termenii cei mai scurți, un echipaj se deplasează la fața locului pentru a-l îndepărta pe agresor de victimă. „Am avut un caz în care agresorul intenționat s-a apropiat de victimă și a fost necesară intervenția Inspectoratului de Poliție. Din fericire, nu a reușit să-i provoace leziuni victimei. În schimb, i-a fost întocmit un dosar penal, în care i s-a stabilit detenție până la trei ani. Conform articolului 320/1, din Codul Penal, pedeapsa survine doar în cazurile în care agresorul familial nu execută sau se eschivează de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței. Astfel, agresorul este sancționat fie cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 160 la 200 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani. În concluzie, agresorului i se pot aplica aceste pedepse doar în cazul încălcării intenționate a ordonanței de protecție”, a afirmat șefa Biroului de Probațiune.

Ce se întâmplă în cazul în care brățara electronică este deteriorată

Prețul unei brățări electronice este estimat la 6500 de lei. Iar în cazul în care agresorul deteriorează brățara în mod intenționat, este obligat să achite paguba. „Dacă sunt tentative de deteriorare a brățării electronice, la Centrul de Monitorizare ajunge un semnal sonor, diferit de cel care arată că agresorul se află în imediata apropiere a victimei. Consilierul de probațiune se deplasează la agresor pentru a vedea situația care a dus la declanșarea semnalului sonor și pentru a remedia problema. În cazul în care s-a forțat brățara și sunt semne de deteriorare, aceasta este înlocuită imediat, se evaluează suma și se achită costul reparației”, explică Irina Șișcanu.

Dispozitivul tracker care se află la victimă costă 2500 de lei. În cazul în care victima îl pierde, ea se obligă să achite costul acestuia.

Monitorizarea electronică este valabilă nu doar pentru agresorii familiali, ci și pentru cei care sunt supuși arestului la domiciliu, sau celor cărora le este aplicată interdicția de a părăsi localitatea, fiind în faza de urmărire penală.

Oamenii nu mai sunt indiferenți față de ceea ce se întâmplă „după perete” și raportează mai des cazurile de violență

Consilierul de probațiune lucrează atât cu victima, cât și cu agresorul. De asemenea, un rol important îl au psihologii din cadrul Probațiunii. Șefa Biroului de Probațiune afirmă că în urma consilierii se ajunge la reintegrarea în comunitate atât a victimei, cât și a agresorilor. Iar scopul urmărit este să reducă recidivele în cazul violenței în familie.

Un lucru îmbucurător, pe care Irina Șișcanu a ținut să-l menționeze, este faptul că despre cazurile de violență în familie instituțiile de intervenție sunt sesizate deja nu doar de către membrii familiei, dar și de către vecini. „Este un factor pozitiv, deoarece oamenii au început să nu mai fie indiferenți față de ceea ce se întâmplă „după perete” și sesizează organele abilitate, pentru diminuarea consecințelor fenomenului violenței în familie”, a conchis ea.

Datele Inspectoratului de Poliție Ungheni arată că, la finele anului 2021, în evidență se aflau 224 de agresori familiali, dintre care 207 bărbați și 17 femei. Iar în primele patru luni ale anului 2022 au fost luate în evidență de agresori familiali 79 de persoane, dintre care 75 de bărbați și 4 femei. S-au radiat din evidență 54 de agresori familiali, 50 bărbați și 4 femei. „La moment au rămas, în total, 249 de agresori familiali, 232 bărbați și 17 femei”, a precizat Vasile Burlacu, șeful Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Ungheni.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.