Ce au în comun tuberculoza și COVID-19, și prin ce se deosebesc

Deși atât tuberculoza, cât și COVID-19 afectează plămânii și au unele simptome comune precum tusea, febra și dificultățile de respirație, totuși, aceste boli se manifestă diferit. Explicațiile ne-au fost oferite de medicul pneumolog Pavel Scarlat din cadrul Centrului de suport pentru bolnavii de tuberculoză din Ungheni.

Medicul Pavel Scarlat spune că, în caz de infectare cu noul coronavirus, tusea și febra apar în primele zile, în perioada de incubație care durează între 2 și 14 zile. În cazul tuberculozei, simptomele pot fi observate pe o perioadă mult mai lungă. Dacă în cazul infecției cu SARS-CoV-2, tusea este uscată și chinuitoare chiar la debutul bolii, în cazul tuberculozei, apare mult mai târziu, chiar și la doi ani de la forma primară, având urme vizibile de sânge. Problemele respiratorii la bolnavii de COVID-19 apar odată cu tabloul clinic, când deja sunt vizibile simptomele. În ceea ce privește tuberculoza, acestea pot să apară după ani de zile de la infectare. Potrivit medicului, COVID-19 afectează partea periferică și baza plămânilor. Când vine vorba de tuberculoză, au de suferit vârfurile plămânilor.

 Monitorizarea bolnavilor de tuberculoză în timpul pandemiei

Pacienților care îndeplinesc criteriile de eligibilitate li se propune să urmeze tratamentul VIDEO-OBSERVAT (VOT). Adică, bolnavul ține legătura cu medicul care îi monitorizează starea de sănătate online. Dacă nu are telefon, i se oferă unul gratis, iar după tratament, rămâne la pacient. „De acasă, persoana bolnavă comunică cu asistenta medicală printr-o aplicație care a fost instalată pe telefon și demonstrativ își bea pastilele”, explică Pavel Scarlat. Medicul crede că această metodă este una bună, deoarece pacientul este motivat să nu renunțe la tratament, fiind supravegheat permanent.

Atitudinea unor pacienți referitor la tratament este destul de bună, însă, avem și persoane, în special din păturile social-vulnerabile, consumatori de alcool și droguri, persoane fără adăpost care, din păcate, au un comportament neserios și nu conștientizează riscul la care se supun, dar și pericolul pentru cei din familie sau comunitate”, a mai afirmat Pavel Scarlat.

 Bolnavii care abandonează tratamentul sunt un pericol

Potrivit medicului pneumolog, multe persoane diagnosticate cu tuberculoză renunță la tratament și pleacă din țară. „Nefiind vindecate până la capăt, abandonează tratamentul, pleacă peste hotare și le împrăștie infecția celorlalți. Apoi, se întorc cu plămânii distruși, dar pe lângă acest lucru, pe câți au reușit să-i infecteze?”, a subliniat medicul.

De notat că o persoana bolnavă de tuberculoză în fază terminală poate infecta, anual, între 10 și 17 persoane. Un factor principal în combaterea tuberculozei este vaccinarea copiilor. „Cu regret, încă sunt familii care refuză vaccinarea din diverse motive. Cei mai predispuși să se îmbolnăvească sunt copiii de până la trei ani”, a mai precizat Pavel Scarlat. De asemenea, medicul a ținut să menționeze că iresponsabilitatea unor părinți care au tuberculoză, care nu vor să se trateze, pune în pericol sănătatea copiilor care riscă să se îmbolnăvească.

Numărul bolnavilor de tuberculoză în raionul Ungheni, în descreștere în ultimii cinci ani

În 2017, în evidența medicilor erau 103 pacienți, dintre care 92 au fost diagnosticați pe parcursul anului, 6 fiind copii. În 2018, numărul total de cazuri era de 86, dintre care 76 noi, inclusiv 8 – în rândul copiilor. Peste un an, numărul de bolnavi a scăzut până la 72. Au fost înregistrate și mai puține cazuri noi – 55, inclusiv 2 la copii. În 2020, în evidența medicilor erau 56 de pacienți, 41 dintre ei fiind diagnosticați cu tuberculoză pe parcursul anului. În 2021, alte 45 de persoane, inclusiv 9 copii, au făcut tuberculoză. Anul trecut, 58 de oameni figurau în lista celor bolnavi de TBC.

„În perioada pandemică, incidența de notificare a cazurilor de infecție cu tuberculoză la nivel de țară a scăzut de două ori”, ne spune medicul. „Pentru unii, acest indicator este unul îmbucurător, pe de o parte, deoarece mulți consideră că începem să scăpăm de tuberculoză. Dar, pe de altă parte, este o eroare, deoarece tuberculoza a fost, este și va fi, cu părere de rău, prezentă în societatea noastră. Faptul că avem un indice scăzut în acești ani nu ne scutește de o posibilă creștere a cazurilor noi de tuberculoză în următorii ani”.

Experții în sănătate publică au explicat de mai multe ori că măsurile de protecție împotriva COVID-19: masca de protecție, dezinfectantul și distanța socială au fost destul de eficiente pentru a preveni nu doar răspândirea coronavirusului, dar și a altor boli infecțioase.

 NOTĂ: Diagnosticul și tratamentul tuberculozei este gratuit atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru cele care nu au poliță de asigurare medicală. De asemenea, bolnavii care se tratatează la domiciliu au anumite facilități. Acestora le sunt compensate cheltuielile pentru alimentaţie şi transport. Banii sunt achitați din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. În 2021, Compania Națională de Asigurări în Medicină a alocat în acest sens peste 10 milioane de lei.

 Tatiana Tesliuc