Donații cu semne de întrebare pe lista de susținători ai unui candidat la prezidențiale

Alegeri noi, vicii vechi

Unii donatori pentru grupul de inițiativă al candidatului Igor Dodon au obținut anul trecut venituri oficiale atât de mici, încât practic nu au avut de unde dona.

Pe unii dintre ei reporterii de la Moldova Curata i-au întrebat de unde au luat bani ca să doneze, iar răspunsurile au fost: ”Ne mai ajută părinții”, ”Am muncit peste hotare” sau ”Am dreptul să nu vă răspund”.

Expertul financiar Veaceslav Negruță spune că aceasta este o situație tipică pentru partidele care au probleme de transparență a surselor de finanțare. Moldova Curată a verificat și listele de donatori ale altor partide, însă deocamdată numai la grupul de inițiativă al lui Igor Dodon au fost identificate persoane care, practic, nu au avut de unde dona. 

În raportul  privind donațiile pentru activitatea grupului de inițiativă al candidatului Igor Dodon pentru perioada 14-18 septembrie 2020 figurează 15 persoane. Fiecare a donat câte o sumă cuprinsă între 3700 și 8700 de lei. Unii au declarat venituri foarte mici pentru anul trecut.

Vasilisa Anghel, consilieră socialistă în Consiliul Raional Strășeni, este trecută pe listă cu o donație de 5400 de lei. În declarația de avere depusă pentru anul 2019 ea nu indică nici un venit. Contactată de Moldova Curată, consiliera a ascultat întrebarea, apoi a închis telefonul. Ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

O altă donatoare, Ina Zosim, consilieră raională la Florești, a donat 4100 de lei. Pe anul trecut ea a declarat un venit de  16 242 de la ICS Flograin Group SRL în calitate de salariu. Alte venituri nu a avut. Soțul său a câștigat 70 177 59 lei drept salariu. Întrebată cu ce bani s-a întreținut în condițiile în care a dat partidului a patra parte din ce a câștigat, Ina Zosim a răspuns: ”Mai avem și soț, părinții ne mai ajută…”.

De asemenea, rugată să precizeze în ce formă a donat banii, ea a răspuns că prin transfer. În listă, toate donațiile sunt trecute drept făcute în numerar. Iurii Dimitriu, președintele organizației teritoriale din or. Codru a PSRM și consilier socialist în această localitate, a donat 5900 de lei, în timp ce declară un venit din salariu pe anul trecut de 27 500 de lei. ”Nu consider necesar să răspund. Nu vă voi spune nici da, nici nu. Am avut venituri mici? Păi am și alte momente, am prieteni, tovarăși, nu înțeleg care e problema”, a fost răspunsul lui Iurii Dimitriu. Vladimir Ciolac, consilier raional la Râșcani, angajat în calitate de inginer la Direcția Învățământ, Tineret și Sport Râșcani (DÎTS), a donat 4800 lei.

Anul trecut el a avut un venit de 6 746 de lei sub formă de indemnizație de la Primăria Vasileuți și 370 de lei de la DÎTS. Soția sa a câștigat 67 550 de lei. ”Dar de ce vă interesează dacă am donat numerar sau prin transfer? Sunt membru de partid demult, am vrut să dau”, ne-a spus Vladimir Ciolac, care a precizat ulterior că merge periodic la muncă peste hotare, iar anul trecut la fel, a muncit în străinătate.

Susținătorii altor candidați 

Potrivit Raportului privind finanțarea activității grupului de inițiativă al candidatei Partidului ”Șor”, Violeta Ivanov, donatorii nu au contribuit cu bani, ci cu servicii sau mărfuri. Serviciile donate valorează între o mie și 40 000 de lei. Aici, pe listă figurează mai mulți deputați și oameni de afaceri. Deputatul Denis Ulanov a achitat serviciile de tipărire a broșurilor electorale în limbă rusă, în valoare de 39 000 de lei.

El spune că așa au făcut donații toți doritorii, dar nu au venit cu numerar. „În calitate de donatori am semnat contract direct cu producătorul, cu toate datele necesare pentru publicitate. Noi am achitat direct. CEC nu este împotriva acestei proceduri”, a declarat Ulanov care, conform declarației de avere și interese personale, anul trecut a avut un venit de circa 4 700 000 de lei.

Donatorii grupului de inițiativă al candidatului Renato Usatîi sunt în mare parte funcționari publici și aleși locali. Potrivit Raportului depus la CEC, cea mai mare sumă donată ajunge la 24 000 de lei. Elena Grițco, consilieră municipală la Bălți, a indicat doar un salariu de peste 32 000 de lei pentru tot anul trecut, însă a donat partidului 15 000 de lei.

Întrebată dacă într-adevăr a donat jumătate din salariul său pentru un an, Elena Grițco a răspuns că, de fapt, ea dispune de o sumă în euro pe care o indică în fiecare an în declarația sa de avere, bani pe care îi primește de la mama sa, angajată peste hotare, dar că ANI îi hașurează. Maria Chitoroagă,reprezentantă a ANI, a confirmat că, potrivit Legii, se consideră informații cu acces limitat numerarul în monedă națională sau valută străină care nu face obiectul depunerilor financiare, de aceea informația nu este publică.

În raportul financiar al grupului de inițiativă al candidatei Maia Sandu pentru perioada 11 – 18 septembrie 2020 se arată că de la persoane fizice echipa PAS a adunat 59 800 de lei. Donatori sunt 5 persoane, care au dat de la 9 800 de lei până la 15 000 de lei. Pe listă figurează, cu 10 000 de lei donate, fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavriliță, și trezorierul PAS, Artur Mija. Cele mai mari donații – câte 15 000 de lei – le-au făcut Vasile Ghimp, trecut în listă ca „angajat”, și Valeria Lungu, despre care se menționează că e antreprenoare.

Așa cum aceste două persoane nu dețin nici o funcție publică și nu au putut fi identificate, Moldova Curată a solicitat informații despre ele de la serviciul de presă al PAS.  „Dna Valeria Lungu și dl Vasile Ghimp au venit la sediul PAS vineri, 11 septembrie, și au donat numerar. Din păcate, noi nu am solicitat datele de contact, am colectat doar datele necesare pentru donație – nume, prenume, IDNP”, a fost răspunsul.

Grupul de inițiativă al candidatului Andrei Năstase nu a deschis cont pentru cheltuielile de colectare a semnăturiloir, ci a acceptat donații doar sub formă de mărfuri sau servicii. În primul raport financiar depus la CEC, cu o donație de 20 000 de lei sub formă de banere figurează Ion Terguță, secretar general al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. ”Eu am tipărit banerele pentru corturi ca persoană fizică. Le-am oferit partidului pentru câteva zile, după care le-am retras. Ele nu sunt proprietatea partidului, ci a mea. Valoarea e calculată pentru zile de utilizare, nu mai mult”, a comentat Ion Terguță, solicitat de Moldova Curată.

Alte grupuri de inițiativă

Grupurile de inițiativă ale candidaților Tudor Deliu și Dorin Chirtoacă au anunțat, prin declarații depuse la CEC, că nu au deschis conturi bancare pentru activitatea grupurilor de inițiativă și nici nu au prezentat rapoarte despre donații de mărfuri sau servicii.

Comisia Electorală Centrală a informat portalul Moldova Curată că, pentru a verifica proveniența surselor de venit ale donatorilor, va prezenta Serviciului Fiscal de Stat lista persoanelor fizice care au făcut donații candidaților și ulterior va analiza datele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat și va veni lua o decizie.

„Întrucât comisia nu dispune de competențe de investigare, aceasta va sesiza organele de drept și va solicita verificarea provenienței surselor de venit ale donatorilor care nu au beneficiat de nici o prestație socială și nu au declarat nici un venit”, se spune în răspunsul CEC.

Veaceslav Negruță: ”Serviciul fiscal are instrumentariul necesar să verifice acești donatori chiar și în 30 de zile”

Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, în prezent expert la organizația Transparency International Moldova, constată că aceasta ar fi, de fapt, ”o situație tipică pentru partidele care au probleme de transparență a surselor financiare utilizate la finanțarea campaniilor electorale”. ”Așa a fost cu PD, așa se întâmplă și cu PSRM.

Astfel de formațiuni politice care folosesc sume mari pentru convingerea electoratului au probleme de a indica proveniența surselor și respectiv se recurge la schema persoanelor fizice și donații făcute de acestea, care deseori nici nu cunosc că ar fi donat, cu atât mai mult să și aibă efectiv resurse de donat.

Serviciul Fiscal are la îndemână instrumentariu pentru a iniția o investigație fiscală față de donatorii/finanțatorii din campania electorală. Astfel de investigații pot fi efectuate relativ ușor și repede, în termen de până la 30 de zile. Discrepanța între venituri proprii și ”donații” este un indiciu direct de fraudare a procesului electoral cu mijloace dubioase, dar și un indiciu de fraudă fiscală”.

Viorica Zaharia, Lilia Zaharia

Varianta completă a investigației o puteți citi pe portalul MoldovaCurata.md, rubrica “Cunoaște-ți candidatul!” (sub-rubrica “Alegeri prezidențiale”)

Această investigație este realizată cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.