Ala Mutilica / Unde este bine, plăteşte să intri. Unde este rău, plăteşte să ieşi!

Lumea e un mare haos.  Ferice de omul care citește, trăiește cu curaj și dragoste pentru orice. Știi, dragă cititor, de ce ești singur și trist? Pentru că vizitezi uneori locuri nepotrivite sufletului tău. Viața nu e pentru oricine. E pentru cei ce pun piciorul în prag și încearcă să facă față necazurilor.
Grija de cel apropiat, este ceea ce ne face cu adevărat oameni. Visând, intrând în mințile, gândurile, speranțele și emoțiile celorlalți și lăsându-i și pe ei să intre în lumea noastră interioară. Aproape toată lumea, cu excepția copiilor, este de așteptat să fie egoistă. Deși rivalitatea egoistă prioritizează astăzi cooperarea frățească, sufletul nostru este încă sensibil la suferințele celuilalt.
Avem un sistem care împarte oamenii în câștigători și învinși.  Oamenii aflați sub presiune puternică sunt înstrăinați unul de celălalt. O persoană bună, o persoană care joacă jocul în mod corect și onest, nu încalcă regulile morale de bază pe care trebuie să le urmeze toată lumea. A fi suficient de bun și suficient de moral oare acest lucru poate fi realizat? De ce este bine să fii bun? Răspunsurile la această întrebare sunt diferite. Dar comportamentul moral al omului ar trebui să fie în concordanță cu propria sa minte. Nu poți aștepta de la un imbecil să dea dovată de milă sau bunătate. Fără bunătate, nu am fi capabili să ieșim din casă dimineața cu știința că vom fi înapoi seara acasă. O lume fără bine ar fi o lume în care prevalează haosul și incertitudinea și oamenii devin sălbatici. La o adică, nu știu dacă mai avem mult până la sălbătăcie.
Platon definește bunătatea spunând că fiecare suflet progresează fără să se oprească, cu o intuiție a naturii pur omenești. Bunătatea este ceva scris de sus omului, o ființă născută este codificată în mila umană. Chiar și un copil de un an poate face distincția între bine și rău, există nenumărate studii pe acest subiect. Când există o greșeală, o nedreptate, copiii în vârstă de doi-trei ani se opun acestei situații. Nu numai copiii, ci chiar și animalele dezvoltate s-au răzvrătit când a fost nedreptate. Când o maimuță înțelege că un electroșoc va fi dat unei alte maimuțe, în schimbul unei banane, ca recompensă, nu o vrea, chiar dacă îi este foame.
Ceea ce îi face pe oameni să fie buni este dispozitivul de frână din interior. Fără acest dispozitiv ne întoarcem în epoca de piatră. Cât durează să faci rău cuiva? Câteva clipe. Cât durează să faci un bine cuiva? Poate chiar o viaţă.
,,Într-o frumoasă zi de vară, pe la ora prânzului, se facu mare liniște în parc. Păsările se odihneau liniștite în umbra copacilor. O vrăbiuță își scoase capul de sub aripă și întrebă: “Ce este viața?” Toți cei din jur au fost surprinși de această întrebare grea. Un trandafir tocmai înflorea, deschizându-și petalele. El spuse: “Viața este o deschidere!” Fluturele, care tocmai se odihnea pe una dintre petalele trandafirului după ce zburase de la o floare la alta, îi raspunse: “Viața este libertate și fericire!” O păpădie simți vântul atingând-o în joacă și spuse temătoare: “Viața este risipire, da, doar risipire.” Jos, pe pământ, o furnică trăgea după sine un pai de grâu de zece ori mai mare decât ea. Când auzi un asemenea lucru se opri, își trase sufletul și spuse: “Viața nu este decât trudă și muncă!” Poate că ar fi început să se certe dacă nu ar fi venit o ploaie fină care șopti: “Viața este formată din lacrimi, doar din lacrimi!” Deasupra ei plutea plin de maiestate un vultur care, de acolo de sus, spuse: “Viața este o năzuință spre înalt!” Apoi veni noaptea. După un timp, un om mergea acasă pe aleile goale. Venea de la o petrecere și se gândea: “Viața este o continuă căutare a fericirii și o înlănțuire de decepții!” După lunga noapte veniră în sfârșit și zorii dimineții, care spuseră: “Așa cum noi suntem începutul zilei care vine, la fel viața este începutul veșniciei.”
Stephen Hawking a fost unul dintre cei mai valoroși savanți ai umanității. Își are propria părere despre viață: „Eu consider că viruşii de calculator ar trebui să fie consideraţi viaţă. Cred că spune ceva despre natura umană faptul că singura formă de viaţă pe care am creat-o până acum este pur distructivă. Am creat viaţă după înfăţişarea noastră”.
Morala:,, Unde este bine, plăteşte să intri. Unde este rău, plăteşte să ieşi. Cu oamenii e mai greu de lucrat decât cu mașinile. Iar când o persoană se strică, nu mai poate fi reparată. Schimbarea nu va veni dacă așteptăm pe altcineva sau un alt timp. Noi suntem cei pe care îi așteptăm. Noi suntem schimbarea pe care o căutăm”