Tinerii și (dez)interesul față de alegeri

Ultimele trei scrutine, și anume alegerile locale din 2015, cele prezidențiale din 2016 și parlamentare din 2019, au fost ignorate de majoritatea tinerilor cu drept de vot care au preferat să nu vină la urnele de vot. Experții explică cauzele dezinteresului tinerilor față de procesul electoral, sugerează unele soluții și vin cu îndemnuri mobilizatoare de participare la alegerile locale din 20 octombrie curent.
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), la alegerile locale generale din 14 iunie 2015, rata de participare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani a constituit, la primul tur de scrutin, 24,9% din numărul total de alegători; la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 (primul tur), rata votanților de 18-40 ani a fost de 36,57%; la scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019 – 34,1% din totalul celor care au votat.
Cauzele dezinteresului tinerilor față de procesele electorale sunt diferite. Potrivit studiului ,,Nivelul de implicare a tinerilor în procesul decizional și în cadrul organelor elective”, realizat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova în anul 2017, „barierele care opresc tinerii să se implice mai activ în procesele decizionale sunt: lipsa de timp, nepublicarea informaţiilor despre evenimente, lipsa de transparenţă, desconsiderarea sistemică a propunerilor care vin de la tineri, incompetenţa organelor de stat”.
Spiritul civic trebuie cultivat în familie, pe băncile școlii, în comunitate
 În opinia Olgăi Manole, Coordonatoare de Program în cadrul Asociației Promo-LEX, spiritul civic al trebui cultivat în copilărie, în familie, apoi pe băncile școlii și pe urmă în comunitate. „De-a lungul anilor, în cadrul diferitor activități, am întâlnit mulți tineri foarte activi, implicați în viața comunității, dar și tineri indiferenți, apatici, ignoranți și dezamăgiți, care nici nu doresc să audă de alegeri sau politică. Care sunt motivele? Mimarea educației civice și politice în școli, lipsa culturii civice și politice elementare în comunități, insuficiența programelor și politicilor publice care, într-adevăr, ar promova participarea civică și politică a tinerilor, abordarea superficială și sporadică a problemelor tinerilor de către politicieni, populismul politic cronic etc. Sunt și foarte mulți tineri care nu se regăsesc și nu-și văd viitorul în Republica Moldova. Corespunzător, nu le pasă de alegeri. Mai sunt și tineri care se declară „profund dezamăgiți” de politică și nu cred că votul lor ar putea schimba ceva”, specifică experta. Olga Manole îi îndeamnă pe toți tinerii să participe la vot: „Tinerilor care absentează de la vot le-aș spune așa: noi singuri suntem responsabili de viitorul pe care ni-l dorim. Nimeni, niciodată, nu va rezolva problemele noastre. Un simplu vot la alegeri nu poate schimba situația din țară, dar cu siguranță este un prim pas în acest sens”.
„Nu contează distanța când știu că prin votul meu poate fi adusă schimbarea”
Deși a mai rămas mai puțin de o lună până la alegerile locale, Anatol Petrovschi, în vârstă de 19 ani, originar din orașul Hâncești, încă nu este decis dacă va participa la votare. Spune că nu are încredere în niciun candidat înscris în cursa electorală: „Eu locuiesc acum la Chișinău, dar pentru a vota trebuie să merg la Hâncești, pentru că acolo am reședința. Am văzut lista candidaților, dar încă nu m-a convins nimeni dintre ei să le dau votul”.
În schimb, Daniela Popov, în vârstă de 18 ani, abia așteaptă să voteze. Ea studiază la un liceu din Iași, România, iar la 20 octombrie va reveni acasă, în satul Făleștii Noi din raionul Fălești, ca să-și exercite prima dată dreptul la vot. Daniela afirmă că pentru ea nu contează distanța atunci când știe că, prin votul ei, poate aduce schimbarea în localitate. Ea îi îndeamnă și pe alți tineri să se informeze și să meargă la votare. „Consider că tinerii cu drept de vot trebuie să-și aleagă ei singuri viitorul și să nu lase pe altcineva să o facă în locul lor. Mai târziu, vor regreta, atunci când vor fi nemulțumiți de situația din localitate și se vor gândi să plece din țară, în loc să contribuie la dezvoltarea comunității”, menționează tânăra.
Dumitru Stoica, președintele Consiliului raional al tinerilor din Floreşti, îi dă dreptate Danielei Popov, afirmând că elementul-cheie al unei democrații îl constituie responsabilitatea civică: „Participarea tinerilor la alegeri are o importanță colosală, anume din perspectiva că tinerii au o anumită viziune asupra viitorului. Alegerile reprezintă un instrument, prin intermediul căruia cetățenii își pot exprima punctul de vedere și pot influența direct procesul de luare a deciziilor”,  susține tânărul.

Rodica Malic, Lilia Zaharia
Acest articol este editat cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în acest material aparțin Asociației Presei Independente (API) și nu reflectă neapărat poziția Asociației Promo-LEX și USAID.