INTERVIU | Maria Luchian: ”Fiecare localitate și-a crescut fiii săi bravi. Dacă fiecare dintre ei ar fi în stare să nu-și uite locul de unde vine, atunci țara noastră s-ar îndrepta într-o altă direcție”

Maria Luchian s-a născut la Căbăiești, raionul Călărași, iar de patru ani este stabilită în Germania.
De-a lungul anilor, a implementat o multitudine de proiecte sociale în raionul Călărași, dar și în alte părți.
Am întâlnit-o la festivitatea de inaugurare a Centrului social ”Speranța” din Călărași. Tocmai primise titlul de Cetățean de Onoare al raionului Călărași pentru numeroasele-i proiecte implementate aici, la baștina sa.
Profitând de ocazie, i-am solicitat un interviu pentru EXPRESUL.
”Nu pot nicidecum să ignor
Valea Căbăieștilor și cea a Budișoarei”
Cum și de ce ați ajuns în Germania?
Am decis să merg în Germania acum patru ani, deoarece președintele Organizației Filantropice United Medical Forces ”Pro Humanitate”, Dirk Harting, m-a convins să vin aici, pentru a-i acorda sprijinul meu. Anterior, am lucrat cu organizații similare din Austria și Elveția, iar în paralel lucram și cu ”Pro Humanitate”, în domenii oarecum similare.
Apropo, am circa 22 de ani de când muncesc în acest domeniu. Pot spune că vreo 15 ani am făcut mai mult voluntariat.
Acum, că sunteți cetățean de onoare al raionului Călărași, vă simțiți cumva responsabilă să faceți și mai multe lucruri frumoase la baștina dumneavoastră?
Am mai primit astfel de distincții și am mai declarat că nu știu dacă asta te onorează sau mai mult te obligă la anumite lucruri. Aveam momente când mă întrebam dacă nu ar trebui să am remușcări că sunt activă mai mult la Căbăiești, satul meu de baștină, și că încerc să promovez aici mai multe proiecte. M-am liniștit, făcând o multitudine de lucruri frumoase și în alte părți. Cert e că nu pot nicidecum să ignor Valea Căbăieștilor și cea a Budișoarei, cum le zicem noi, pentru că mi-s tare dragi locurile și oamenii de acolo. Consider că fiecare localitate și-a crescut fiii săi bravi, cu anumite posibilități și capacități. Dacă fiecare dintre ei ar fi în stare să nu-și uite locul de unde vine, atunci cred că țara noastră s-ar putea îndrepta într-o altă direcție.
Revenind la proiectele sociale la care ați lucrat, aveți vreunul care v-a intrat cumva în suflet?
Da. E vorba despre Școala Sportivă ”Mihai Viteazul” din Călărași. Renovarea ei este ”opera” mea și sunt mândră de această realizare. Proiectul a fost fianțat atunci din fonduri elvețiene.
Aveți pe rol și alte proiecte pentru Călărași?
În prezent, ajutăm niște familii călărășene mai nevoiașe, le procurăm și câte o văcuță, dar le oferim și alte lucruri de strictă necesitate. Avem multe alte proiecte și în alte părți. Spre exemplu, chiar ieri am dat în exploatare o fântână arteziană la Telenești, mâine avem o alta la Hâncești.
”Din păcate, la noi lumea se mai vrea prostită.
Mulți trăiesc cu frici”
Ce le-ați transmitei pământenilor dumneavoastră, privind, oarecum detașat, actuala stare de lucruri de aici?
I-aș îndemna să nu se lase manipulați politic, deoarece ne cam duc la râpă politicienii noștri, ne folosesc. Îmi pare rău pentru unele persoane cu funcții de răspundere, care au fost nevoite să se implice în politică și să facă anumite chestii contrar voinței lor, doar ca să poată activa în continuare. Totuși, nu trebuie să-i arătăm pe toți cu degetul și să-i privim ca pe niște criminali. Nu trebuie să generalizăm.
Cunosc familii de intelectuali, de oameni maturi, unde se dușmănesc frații între ei din cauza politicului. E groaznic.
În loc să ne răsuflecăm mânecile și să ne apucăm de lucru, noi ne lăsăm duși de val. Sunt curioasă cum unii oameni rămân în continuare alături de niște lideri politici, recunoscuți ca fiiind infractori, încercând să le mai ia și apărarea. Ar trebui să înțeleagă clar că aceștia și-au făcut interesul și au fugit, iar cei ce i-au susținut au rămas și sunt arătați cu degetul ca fiind cei mai mari tâlhari.
Cum credeți că s-ar putea pune capăt acestei situații?
Cred că în capul listei ar trebui să stea procesul educativ. De la grădiniță ar trebui să înceapă totul. Mai cred în puterea presei de a educa societatea și de a corecta anumite lucruri. Cine dacă nu mass-media ar putea lupta cu dezinformarea?
Din păcate, la noi lumea se mai vrea prostită. Mulți trăiesc cu frici. Trebuie să renunțăm la toate acestea.