Ala Mutilica: ”Având intenții bune, distrug de multe ori vieți”

Noi putem trăi în două moduri: unul dictat de societate și altul, după cum ne dictează conștiința. Nu întotdeaua e corect ce ne dictează alții. Principiile lor, în majoritate, sunt lipsite de valoare, nu au cunoscut splendoarea existenței.
Cu toate acestea, sunt orgolioși și insistă ca să le urmăm calea. Având intenții bune, distrug de multe ori vieți. Sunt ca un fel de politicieni, care fac tot posibilul ca societatea să trăiască după principiile lor. Ei crează un popor fals, ființe umane nesincere.
Dacă pomul este judecat după fructele sale, nu contează care a fost intenția grădinarului.
Toți trăim o viață dublă. Spunem una și facem alta. Nu vorbim niciodată ceea ce gândim. Ceea ce spunem și ce gândim devin două lumi diferite. Vorbim despre lucruri frumoase și ducem o viață urâtă.   În spatele oricărei măști se ascunde întotdeauna o altă mască. Pe cea dintâi o conștientizăm mai ușor, cea de-a doua riscă să ne rămână ascunsă. Cu cât mai multe măști, cu atât mai multe ascunzișuri chiar pentru cel care le poartă.
Tu câte măști porți? Și ce faci pentru a supravețui?
”Patru seminţe erau foarte bune prietene. Purtate de vânt, au ajuns într-o junglă şi au rămas acolo, ascunse în pământ şi sperând că, într-o bună zi, vor creşte şi se vor transforma în copaci superbi.
Când prima sămânţă a început să încolţească, celelalte şi-au dat seama că nu le va fi uşor să crească acolo.
În apropiere, trăia un grup de maimuţe şi cele mai mici dintre ele se distrau aruncând banane în orice plantă din jur, care începea să crească.
Prin acest joc, maimuţele învăţau să arunce bananele şi în acelaşi timp păstrau zona lipsită de vegetaţie. Maimuţele au aruncat atât de multe banane în prima sămânţă că aproape au reuşit să o rupă.
Când ea le-a spus prietenelor sale ce s-a întâmplat, au fost toate de acord că ar fi mai bine să asteapte ca grupul de maimuţe să plece şi abia apoi să înceapă să crească.
Toate au zis că aşa e mai bine, cu excepţia unei seminţe care a crezut că e mai bine totuşi să încerce să iasă la lumină. Când a încercat, a fost imediat lovită de o banană şi s-a îndoit.
Prietenele ei au încercat să o convingă că e mai bine să renunţe, dar ea era hotărâtă să devină copac şi a încercat din nou şi din nou.
De fiecare dată, maimuţele reuşeau să o nimerească cu banane şi ea sfârşea din nou îndoită de lovituri. Dar nu a renunţat!
De fiecare dată când era pusă la pământ, se străduia şi mai mult, în ciuda rugăminţilor prietenelor sale să renunţe până pleacă maimuţele.
Zile, săptămâni, luni la rând micuţa plantă a fost atacată de maimuţe şi de fiecare dată ajungea să fie răpusă.
Loviturile au continuat, însă nimic nu a determinat-o pe mica sămânţă să renunţe. Încasase atât de multe lovituri, încât era plină de noduri şi cicatrici, care au ajutat-o să crească mai puternică decât alte seminţe. Trunchiul ei subţire a devenit tot mai gros şi mai rezistent, până când nu a mai simţit nicio lovitură. Sămânţa se dezvoltase, iar maimuţele nu mai aveau cum să o doboare.
Graţie trunchiului său puternic, a putut să facă faţă tuturor dificultăţilor până când a devenit cel mai impunător copac din junglă.
În tot acest timp, prietenele ei au rămas ascunse în pământ, sperând că, într-o bună zi, maimuțele vor pleca, fără să realizeze, de fapt, că acele maimuţe aveau puterea să întărească trunchiurile unei plăntuţe prin aruncările lor cu banana”.
Morala: Nu anticipa problemele și nu te îngrijora de ceva ce este posibil să nu se întâmple vreodată. Viața e o carte din care prea puțini știu să citească și din care și mai puțini știu să învețe lucrurile care contează cu adevărat. Marea majoritate a oamenilor – mulți cu diplome prestigioase, poziții sociale înalte și averi impresionante – sunt analfabeți funcțional la nivelul cel mai profund al termenului.