Rampele de acces. Parcă sunt și parcă nu-s

Procuratură, poliție, gară auto, oficiu poștal, bancă, farmacie… Ca să ajungă în oricare dintre aceste instituții din Nisporeni, o persoană cu probleme locomotorii ar trebui să dea dovadă de calități fizice miraculoase. Asta, pentru că puține dintre edificii sunt adaptate la necesitățile lor.  Cu alte cuvinte, ascensoarele, barele de sprijin și rampele de acces lipsesc sau, dacă există, sunt puse doar de formă și nu corespund nici pe departe normelor și standardelor existente.
La această concluzie a ajuns Fiodor Buzî din Șendreni.
Cu 23 de ani în urmă, dânsul a suferit un grav accident rutier, care l-a făcut dependent de scaunul cu rotile. Avea doar 31 de ani și a trebuit să învețe să se reintegreze într-o societate care nici pe departe nu era pregătită să primească astfel de persoane.
Multe s-au schimbat, dar numai pe hârtie
În anul 2010, Republica Moldova se angaja să înceteze discriminarea persoanelor cu nevoi speciale și să creeze condiții egale pentru toți cetățenii, indiferent de problemele fizice și intelectuale pe care le au. Peste doi ani, intră în vigoare și Legea cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilități, care obligă instituțiile publice și de menire socială să aibă rampe de acces.
Fiodor Buzî salutase aceste schimbări. Spera la o viață mai bună, cu mai multe posibilități. Dar… Suntem în anul 2017, iar promisiunile și angajamentele guvernanților au rămas doar pe hârtie. ”Oriunde m-aș duce, continuu să mă confrunt cu aceeași problemă: nu am acces”, spune dânsul.  Atunci când a avut nevoie să meargă la Direcția Asistență Socială, care se află în incinta Consiliului raional, a ajuns cu mare greu, pentru că, susține dânsul, rampa de acces  este doar de ochii lumii.
La fel de anevoios a fost drumul și spre cabinetul stomatologului de la Centrul de Sănătate. ”Pentru a ajunge la medic, a fost nevoie de patru bărbați care să mă ridice până la etajul trei”, a explicat Fiodor Buzî.
La Procuratură, la Inspectoratul de Poliție, în genere, nu există nici un fel de rampă. Lista poate fi continuată, adaugă bărbatul.
Anul trecut, i-a crăpat răbdarea
După mai multe încercări de a-și face dreptate, toate fără de rezultat,  dânsul a depus o petiție la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. ”Am nominalizat toate instituțiile publice din Nisporeni, care nu au rampe de acces sau au doar o parodie a acestora”, spune, precizând că a identificat 18 astfel de instituții.
”Să nu credeți că am făcut intenționat acest lucru. Dacă nu m-aș fi confruntat cu probleme de acces, nu aș fi deranjat pe nimeni. Dar nu mai pot tăcea, căci mă simt discriminat la orice pas”, afirmă Fiodor Buzî.
Dreptatea s-a făcut. Dar… pe hârtie
Pe 13 iunie, o comisie a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discrimării și asigurarea egalității s-a aflat la Nisporeni, unde a organizat o ședință cu reprezentanții instituțiilor nominalizate în acea petiție.
”La ședință, fiecare s-a apărat cum a putut. Cineva spunea că nu are bani pentru construcția rampelor de acces. Altcineva încerca să demonstreze că rampa există, iar alții în genere au ignorat invitația”, povestește bărbatul.
După câteva ore de discuții, Consiliul pentru prevenirea discriminării i-a dat dreptate lui Fiodor Buzî, iar instituțiilor vizate li s-a solicitat să creeze în termeni rezonabili condițiile necesare de acces pentru persoanele cu probleme locomotorii.
Reacții post-factum
Iancu Zaporojan, procuror-șef: Nu există rampă de acces la Procuratură, deoarece nu avem banii necesari pentru a procura utilajul respectiv. În cel mai scurt timp însă, vor demara lucrările de reparație a sediului și am prevăzut și instalarea rampei.
Xenia Axente, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei: Ceea ce ține de competențele noastre față de acest cetățean, le-am îndeplinit. El beneficiază de serviciul asistență personală, dispune de un asistent personal care, la necesitate, conform unui plan individualizat de asistență socială, îl însoțește și îi acordă serviciile de care are nevoie. În ceea ce privește rampa de acces la Consiliul raional, ea există și nimeni, în afară de el, nu s-a plâns că nu poate ajunge la specialiștii noștri, care au birouri chiar la primul etaj.
Vera Tăbăcaru, șefa Centrului de Sănătate: Centrul dispune de rampă care asisgură accesul persoanelor cu probleme locomotorii și al mamelor cu cărucioare la primul etaj. Problema e că accesul este limitat la etajele de sus, căci ascensorul nu funcționează de ani buni. Reparația lui e foarte costisitoare, peste un milion de lei. Deocamdată, nu am identificat un finanțator.
Nicolae Drăgan, șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție: Pe partea stângă, există o clădire, intrarea căreia este la nivel cu pământul și nu împiedică accesul persoanelor cu dizabilități. Cine are nevoie, se poate adresa acolo. Considerăm că petiția acestui cetățean în adresa Inspectoratului este nefondată.
Potrivit lui Fiodor Buzî, reprezentanții Gării auto au spus că vor solicita surse financiare de la Ministerul Transporturilor pentru a adapta edificiul la necesitățile persoanelor cu dizabilități, iar cei de la Centrul de Poștă s-au arătat dispuși să-i ofere servicii la domiciliu.
Cei mai receptivi la petiția bărbatului s-au dovedit a fi reprezentanții unor farmacii din Nisporeni, care au dat asigurări că în cel mult cinci zile vor amplasa rampele de acces și barele de sprijin la intrare.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

One Comment

  • În articolul „Rampele de acces. Parcă sunt şi parcă nu-s” din EXPRESUL apărut la 12 iulie 2017, am constatat că unele persoane cu funcţii nu doresc să se conformeze faptului constatat a discriminării pe criterii de dizabilitate în accesul la instituţiile publice.
    Nu-mi este clar, ce atribuire are Xenia Axente, şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei la construcţia accesului în incintă Consiliul Raional Nisporeni.
    Răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea accesibilităţii conform Legii nr. 60 din 30.03.2012, o poartă persoanele cu funcţii de răspundere, Preşedintele şi Vicepreşedinţii Consiliului Raional. Prin urmare Xenia Axente î-şi asumă atribuţiile care nu-i aparţin, poate dna e Preşedintele raionului şi eu nu sunt la curent?
    În mod normal trebuia să dea explicaţii Conducerea Consiliului Raional Nisporeni, aşa cum au făcut-o şefa Centrului de Sănătate Vera Tăbăcaru, șef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Pavel Drăgan, procuror-șef Iancu Zaporojan.
    Ce ţine de competenţele Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei faţă de mine, nu au nici o tangenţă cu construcţia şi amenajarea obiectelor infrastructurii sociale. Am impresia că nu s-a citit petiţia mea şi se fac declaraţii din auzite.
    Cât ţine de rampa de acces la Consiliul raional şi Centrului de Sănătate, au fost construite pentru bifă şi nu corespund normativelor în vigoare. Fapt constatat la şedinţa din13 iunie de comisia a Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, care a avut loc la Nisporeni, în incinta cinematografului „Luceafărul”
    Faptul că şedinţa nu s-a petrecut în incinta Consiliului Raional, aşa cum ar fi normal, demonstrează că nu este adaptat accesul la intrare.
    Vreau să-i informez, anume pe cei ce sunt responsabili privind asigurarea accesibilităţii care nu îndeplinesc prevederile prezentei legi în ceea ce priveşte eliminarea barierelor existente şi amenajarea adecvată, conform normativelor în vigoare a clădirilor, sociale pentru a asigura accesul la ele şi utilizarea lor de către persoanele cu dizabilităţi, poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *