Drepturile omului: garanții versus realități | Experții avertizează că situația mass-media se poate înrăutăți și mai mult

Îngrădirea accesului la informaţiile de interes public, concentrarea mass-mediei în mâinile unor oligarhi, dependenţa acesteia de factorul politic – sunt câteva din problemele grave care împiedică dezvoltarea presei independente și a pluralismului de opinii în Moldova. Organizaţiile neguvernamentale de media semnalează că situaţia s-a înrăutățit în ultimii ani și riscă să degradeze şi mai mult dacă autorităţile nu vor întreprinde măsuri urgente. Autorităţile susțin că reformele în acest domeniu nu trebuie grăbite.
Recent, câteva ONG-uri de media și din domeniul drepturilor omului (Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia “Juriştii pentru Drepturile Omului”) au elaborat și au făcut public un raport de monitorizare a angajamentelor asumate de autorităţile Republicii Moldova în cadrul mecanismului de Evaluare Periodică Universală (EPU)[1] al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, acum patru ani la Geneva. Unele din cele 122 de recomandări înaintate Moldovei de statele membre ale ONU în cadrul EPU, vizează domeniul mass-media, în aspecte ce țin de accesul la informaţie, libertatea presei, libertatea de exprimare și limitarea concentrării.
Amendarea Codului audiovizualului nu rezolvă problema concentrării mass-media
Autorii raportului au menționat că deseori instituțiile publice răspund cu întârziere, oferă răspunsuri formale, iar uneori ignoră cererile de acces la informaţie venite din partea presei. Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, a declarat că autorităţile interpretează abuziv prevederile din Legea cu privire la secretul comercial, Legea cu privire la secretul de stat, Legea cu privire la petiţionare şi Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, justificând, astfel, refuzul de a răspunde solicitărilor mass-mediei. Anterior, mai mulți jurnaliști și experți media au reclamat că autoritățile creează obstacole instituțiilor media, atunci când percep taxe pentru informațiile de interes public, iar Camera Înregistrării de Stat (CÎS) recent a dublat unele taxe pentru oferirea informațiilor. Deseori, pentru a realiza investigații de presă, jurnaliștii solicită informații din registrul naţional al societăţilor comerciale şi al întreprinderilor individuale, însă taxele mari pentru obținerea informațiilor afectează foarte mult bugetele redacţiilor. „Nu este normal să ceri bani redacțiilor pentru o informație de interes public, pe care jurnaliștii o oferă cetățenilor”, spune Alina Radu, directoarea săptămânalului de investigații ”Ziarul de Gardă”.
O altă problemă semnalată de autorii raportului este cea a concentrării şi monopolizării mass-media. N. Gogu a menţionat că amendarea recentă a Codului audiovizualului, prin care a fost limitat numărul de licenţe TV și radio pe care le poate deţine o persoană fizică sau juridică (s-a redus de la cinci la două), nu este suficientă și nu va exclude concentrarea, deoarece licențele vor expira peste câțiva ani, iar legea nu are caracter retroactiv. În constatările ONG-urilor este specificată, de asemenea, problema propagandei şi a manipulării informaționale. Experții media recomandă Consiliului Coordonator al Audiovizualului să monitorizeze permanent radiodifuzorii și să aplice sancțiunile prevăzute de lege atât în cazul propagandei externe prin intermediul posturilor retransmise, cât și a propagandei interne. Au fost propuse alte câteva soluții care trebuie implementate hotărât și operativ pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul media: anularea taxelor pentru jurnaliştii care solicită informații de interes public de la instituţiile de stat, reducerea termenului în care reprezentanţii media pot primi o informaţie de interes de la o instituţie publică, desconcentrarea şi depolitizarea mass-media, adoptarea unui nou Cod al audiovizualului ș.a.
Autoritățile văd lucrurile altfel
Responsabilii de implementarea reformelor în domeniul mass-media reacționează calm la îngrijorările și nemulțumirile jurnaliștilor și a ONG-urilor de profil. Ei afirmă că reformele sunt implementate treptat și că nu există restanțe. Deputatul Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, dă asigurări că Legea privind accesul la informaţie va fi modificată în beneficiul jurnaliştilor, astfel că instituțiile statului vor răspunde solicitărilor de informaţii într-o perioadă de timp mai scurtă, iar refuzul sau tergiversarea răspunsului va fi pedepsită cu amendă. Preşedintele Comisiei parlamentare a mai adăugat că proiectul unui nou Cod al audiovizualului, care va răspunde necesităților și așteptărilor mass-media, se află deja în proces de examinare legislativă: „În scurt timp, documentul urmează a fi examinat în Comisia de profil după consutările pe care le-am organizat nu demult, eu cred că neadoptarea Codului până în prezent nu poate fi calificată ca o restanţă”. În ce priveşte dublarea taxelor pentru furnizarea informațiilor de interes public, Victor Cebotari, preşedintele CÎS, a explicat că această majorare era necesară, deoarece instituţia este la autogestiune şi nu face față din punct de vedere financiar.
Organizațiile neguvernamentale au elaborat și au transmis Consiliului ONU pentru Drepturile Omului rapoarte de alternativă privind realizarea de către Republica Moldova a recomandărilor internaționale asumate de țara noastră în anul 2012. Până la 25 iulie a.c., autorităţile moldoveneşti urmează să prezinte un raport oficial privind realizarea celor 122 de recomandări ale statelor membre ONU. La Sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului care va avea loc la 4 noiembrie 2016, statele lumii vor avea posibilitatea să înainteze autorităților Moldovei recomandări referitoare la îmbunătățirea situației din aceste domenii în următorii patru ani şi jumătate.
Lilia Zaharia
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.
[1] EPU este un mecanism creat acum 10 ani, cu scopul de a evalua situația drepturilor omului din ţările lumii și a oferi posibilitate fiecărei țări să informeze despre măsurile întreprinse pentru a îmbunătăți situația drepturilor omului, dar și să realizeze angajamentele asumate în acest domeniu.