Compensaţii pentru aproape 6000 de cultivatori de porumb din regiune
Circa 200 de copii au participat, pe stadionul din satul Zagarancea, raionul Ungheni, la o școală deschisă de fotbal distractiv. Evenimentul s-a desfășurat grație u
Pînă la finele lunii octombrie, cei ce au semănat porumb în primăvara anului 2013 urmează să primească din partea statului un sprijin financiar, pentru compensarea parțială a cheltuielilor suportate la semănat, dar și pentru diminuarea consecințelor secetei din anul 2012. Declarația îi aparține lui Valeriu Botnari, șeful Serviciului teritorial Ungheni al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și a fost făcută pentru ”Expresul” pe 9 septembrie.
Potrivit dînsului, fiecare persoană fizică sau agent economic, care se ocupă de creșterea porumbului, va putea ridica anumite sume de bani. Dar cu o singură condiţie: dacă a reușit, pînă la 20 august curent, să depună, la primăria din localitatea sa, o cerere de solicitare a banilor, iar ulterior datele stocate să fie transmise Serviciului teritorial Ungheni.
În acest sens, Valeriu Botnari ne-a comunicat că au depus cererile respective 5983 de persoane fizice și 68 de agenți economici din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi. Suprafaţa totală semănată de porumb de către aceştia este de 10441 hectare.
Care e situaţia în fiecare raion aparte?
UNGHENI
Agricultorii ungheneni sînt lideri la numărul de cereri depuse de solicitare a banilor. Din cele 33 de primării din raion, marea majoritate, adică 31 de primării, au prezentat în termen listele persoanelor care solicită recompensă bănească de la stat pentru cheltuielile suportate la semănatul porumbului. În total, în liste au fost incluse 2966 de personae fizice, iar suprafața semănată de către ele cu porumb este de 3195,37 ha. Au depus cereri şi 53 de agenți economici, care au, în total, 4144,5 hectare semănate cu prumb. Cele mai multe solicitări au parvenit din primăriile Hîrcești – 342, Sculeni – 224 și Măcărești – 210.
NISPORENI
”Nisporenenii întotdeauna sînt receptivi la anunțurile pe care le facem în teritoriu, iar dacă ceva nu înțeleg, îi consult cu placer chiar și la telefon”, a remarcat Valeriu Botnari, menționînd că agricultorii de aici nu au rămas cu mult în urmă de vecinii lor ungheneni. Astfel, din cele 23 de primării existente, 21 au prezentat listele în care s-au înscris 2250 persoane fizice și 7 agenți economici. În total, suprafaţa semănată de ei cu porumb este de 2286 de hectare.
Au stabilit recordul la cereri bălăureștenii – cu 441 de solicitări de compensații. Urmează grozeștenii cu 261 cereri și boldureștenii cu 214 cereri.
CĂLĂRAȘI
Agricultorii călărășeni au rămas codași la depunerea dosarelor pentru a obține recompensele dorite. Cifrele din dreptul raionului Călărași s-au împărțit în felul următor: din 28 de primării au prezentat listele 24. Dar numărul de persoane fizice solicitante de compensaţii nu a ajuns nici la o mie. În lista finală au fost incluse doar 767 de persoane fizice și opt agenți economici. Suprafața totală a plantațiilor de porumb indicate este de 815,75 ha. Cele mai multe cereri, 139 la număr, au venit de la primăria Bravicea, aceasta fiind urmată de primăria Săseni 92 de cereri şi Onişcani – cu 89 de cereri.
Pasivitatea călărăşenilor se explică, din punctul de vedere al lui Valeriu Botnari, prin lipsa de interes față de subiectul vizat a autorităților publice locale. ”Cred că șeful Direcției Agricultură din Călărași, Anatol Vulpe, ar putea confirma de cîte ori am telefonat și chiar m-am deplasat în teritoriu pentru a informa atît primarii, cît și specialiștii de la Direcție despre compensațiile respective”, a spus dînsul.
Deocamdată, nu se ştie exact cine şi cîţi bani va primi. Se ştie doar cum îi vor primi. ”Agenţii economici vor primi banii prin transfer, direct pe conturile lor bancare. Persoanele fizice vor putea să-i ridice de la oficiile poștale locale”, a explicat Valeriu Botnari. Cultivatorii de porumb vor primi aceste compensaţii, datorită unui sprijin financiar, în valoare de zece milioane de dolari, acordat de Banca Mondială prin intermediul Asociaţiei Internaţionale de Dezvoltare.
Ina Landa
Lasă un răspuns