E bine să ştiţi | Recompense şi pedepse utilizate în formarea comportamentelor la copii
”Cum să mă comport cu copilul meu ca să mă asculte?”,”Bătaia este ruptă din rai?”, ”Vorba dulce mult aduce?”, ”Copilul meu este fosrte încăpățînat. Ce să fac?”…
Există multe întrebări care îi frămîntă pe adulții implicați în educația copiilor. Toți am vrea să găsim soluția magică, ca să obținem rezultatele dorite. Dar educarea unui copil reprezintă o muncă anevoioasă, iar rezultatele se culeg mult mai tîrziu. Pentru a obține performanțe în acest sens, trebuie să răspundem, de fiecare dată, în mod adecvat situațiilor inedite care apar.
Este deosebit de dificil să observi și să apreciezi întotdeauna realizările copilului, precum şi să iei o atitudine potrivită atunci cînd situația o cere. De aceea aș propune două metode de bază: recompense și pedepse, care ar modifica, fără să ne dăm seama, comportamentul copiilor. Recompensa este un eveniment plăcut care, dacă este prezentată imediat după apariția unui comportament, cauzează o creștere a frecvenței comportamentului respectiv.
În funcție de natura lor, recompensele pot fi: alimente – bomboane, prăjituri, fructe, sucuri, meniul preferat; distincții – jetoane, steluțe, diplome; activități stimulative – excursii, jocuri, vizionarea unor programe televizate; recompense sociale – îmbrățișări, laude, zîmbete…
Atunci cînd dorim să formăm un comportament bun, recompensăm copilul ori de cîte ori apare ocazia. După ce deprinderea este formată, numărul recompenselor ar fi bine să scadă.
Un copil care este educat prin utilizarea adecvată a recompenselor va deveni mai sociabil, va reacționa mai calm la critică și va avea o toleranță mai crescută la frustrare, va fi mai flexibil, mai cooperant, va avea o capacitate creativă mai mare, va fi mai optimist, va manifesta spirit de inițiativă, se va angaja mai motivat în activități.
Dar atenţie! Toate aceste calități se dezvoltă între anumite limite, în funcție de particularitățile personalității fiecăruia.
Pedeapsa reprezintă un eveniment care, dacă este prezentat imediat după un comportament nedorit, provoacă o descreștere în frecvență și intensitate a comportamentului respectiv.
Tipurile de pedepse sînt mai multe, ca: dezaprobarea, mustrarea, privarea, pedeapsa fizică. Atunci cînd este pedepsit, copilul trebuie să cunoască motivul exact al unui astfel de tratament. În cazul în care încercăm să modificăm un comportament cu ajutorul pedepsei, este necesar să precizăm ce comportament am prefera în locul celui nedorit.
Atenţie! Pedeapsa nu lecuieşte. Este doar ca un calmant, cu ajutorul căruia poți domoli durerea pentru o perioadă scurtă de timp. Nimeni însă nu s-a vindecat doar cu un analgezic!
Olga Calancea,
psiholog la Liceul „Mihai Eminescu”, Ungheni
Lasă un răspuns