Sîntem prea cuminţi sau muşcăm de curge sînge?

Săptămîna trecută, ne-a telefonat cineva de la Chişinău. O persoană publică, destul de cunoscută în mediile artistice ale Republicii Moldova. Nimeni din redacţie nu o cunoaşte personal, nici măcar nu e originară din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi.
Ne-a telefonat să ne spună că i-a atras atenţia „Expresul”. „Încercaţi să „muşcaţi”, chiar dacă poate nu curge sînge. Asta îmi place la voi”, ne-a zis.
Cum să nu te bucuri de o asemenea apreciere? Ne-a pus însă în gardă cîteva cuvinte din această frază. Cică, încercăm. Iar nouă ni se părea că chiar „muşcăm”. Acum vom şti: trebuie să fim şi mai incisivi, şi mai necruţători faţă de anumite abuzuri semnalate în regiune.
Cică, nu curge sînge. Să ştiţi că curge. Dar, Doamne fereşte, n-o luaţi la propriu. E o figură de stil. Una care ne-a plăcut. Ziceam că sînge curge. Şi am să aduc două exemple foarte proaspete, cu referire la ceea ce am scris în numărul anterior al „Expresului”.
Deci, în pagina 2 am plasat o ştire mică şi, din punctul nostru de vedere, absolut nevinovată – „La Nisporeni a fost inaugurat un teren de mini-fotbal cu înveliş artificial. La Ungheni?”. Ce credeţi? O întîlneşte preşedintele raionului Ungheni pe colega noastră, Ina Landa şi, cu zîmbetul pe buze, dar cu săgeţi în privire, o întreabă cu cine se consultă înainte de a scrie? Absolut întîmplător, în acel moment, reportofonul din mîna Inei era deschis şi astfel a fost înregistrată toată discuţia. „Ce fel de întrebare e asta: „La Ungheni?”. La Ungheni totul va fi bine”.
Ne-am bucurat de optimismul dînsului. Îi mulţumim şi pentru gestul său. Datorită acestuia, ne-a venit o idee interesantă, zicem noi. Să investigăm mai mult acest subiect – stadioanele din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, să solicităm şi un comentariu al specialiştilor, al oficialilor de la Federaţia Moldovenească de Fotbal. Deci, vom reveni neapărat la stadioane şi, mai ales, la ce se ascunde în spatele lor.
Mergem mai departe. În pagina 5 al „Expresului” am publicat un reportaj de la Morenii Noi, întitulat „Un sat al umbrelor. Un sat în care plîng şi bărbaţii”. Ne bucurăm mult că a fost preluat de foarte şi foarte multe instituţii media din Moldova, că s-au inspirat din el colegii noştri de la două posturi de televiziune: Prime şi Publika. Ce mai… Oficialilor din Ungheni însă, se pare, nu le-a căzut tocmai cu tronc la inimă. Ştiţi ce nu le-a plăcut? Fraza: „Au rămas singuri în faţa necazurilor şi durerii lor”. Este adevărat, conducerea raionului s-a ţinut de cuvînt şi familiile afectate de acel accident groaznic au primit ajutorul promis – cîte 5000 de lei din Fondul de susţinere socială a populaţiei. Guvernul însă, care a promis cîte 10 mii, tace. Mulţumim colegilor de la Publika TV, care l-au întrebat pe premierul Vlad Filat ce se întîmplă. Răspunsul oficialului a fost foarte clar şi difuzat în toată ţara: „Aşteptăm dosarele de la Consiliul raional”.
Tot săptămîna trecută, am fost la Costuleni. Cineva de acolo ne-a spus-o pe şleau: „Prea cuminţi v-aţi făcut. Uitaţi-vă cum îşi fac de cap conducătorii noştri, iar voi tăceţi”. Nu tăcem. Pur şi simplu, spunem lucrurilor pe nume, dar fără istericale. Şi le vom spune în continuare.