Dacă nu el, atunci cine altul?

Este la al doilea mandat de primar, după o pauză de patru ani. Ceea ce nu a reuşit să facă în primul său mandat, se străduie să realizeze acum. Este vorba de Grigore Popa, primarul comunei Mănoileşti, raionul Ungheni.
Spune că în perioada primului său mandat, în anii 2003-2007, a reuşit să gazifice satele Mănoileşti şi Vulpeşti. În prezent, munceşte pentru realizarea unui nou proiect: aprovizionarea cu apă potabilă a satelor Novaia Nicolaevca şi Rezina. În plus, se gîndeşte să facă tot posibilul pentru ca la rezina să-şi deschidă larg uşile o grădiniţă de copii. „Bugetul local nu ne permite să facem mare lucru, dar, prin proiecte şi atragerea investiţiilor, sperăm că vom realiza tot ceea ce ne-am propus”, accentuează primarul de Mănoileşti. La ora actuală, veniturile proprii constituie doar 10% din bugetul comunei. În rest – trebuie ăs vină de la centru.
Fiind întrebat ce l-a făcut să candideze pentru a doua oară la postul de primar, Grigore Popa a răspuns printr-o altă întrebare: „Dacă nu eu, atunci cine?”. Nu este genul de persoană care să lase mîinile în jos şi să aştepte. Este hotărît să meargă cît mai departe pentru a-şi realiza promisiunile pe care le-a făcut cu un an în urmă, în campania electorală. Drumuri reparate, fîntîni amenajate, gunoişti autorizate – sînt doar cîteva dintre ele.
De profesie e agronom şi chiar a lucrat în acest domeniu 20 de ani. Cunoştinţele obţinute la facultate şi experienţa îl ajută mult în actrivitatea sa de primar. Altfel nici nu poate fi, căci, explică dînsul, activitatea majorităţii populaţiei din comună ţine de agricultură.
Consideraţi că sînteţi un om realizat?
Cred ca da, pentru că mi-am creat o gospodărie frumoasă, am o familie, o soţie, am copii. Şi din pucnt de vedere profesional mă consider un om realizat.
Care sînt ptincipiile dumneavoastră de viaţă?
Dacă nu eu, cine altul?
Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi?
Munca şi iar munca. Plus disciplina.
Cu ce se mîndreşte Grigore Popa?
În primul rînd, cu cei doi copii ai mei. Feciorul a absolvit în acest an Universitatea tehnică şi acum e în căutarea unui loc de muncă. Fiica este elevă în clasa a X-a. Ambii sînt buni.
Ce calităţi ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră?
Să nu fie făţarnic şi, desigur, să fie săritor la nevoie. Să ştiţi că am mulţi prieteni şi toţi au aceste calităţi.
Ocupaţia dumneavoastră preferată?
În timpul liber, îmi place să citesc, să merg la pescuit. Nu uit nici de agricultură. Am o livadă proprie, de pruni. Aşa că am cu ce să mă ocup.
Visul dumneavoastră de fericire?
Ca şi orice părinte, îmi doresc cel mai mult să-mi văd copiii aranjaţi în viaţă şi să am şi o bătrîneţe uşoară.
Starea de spirit actuală?
Sînt optimist şi acest optimism îmi dă putere să merg mai departe, în pofida tuturor greutăţilor. Dacă dăm mîinile în jos, nu realizăm nimic.
Care au fost cei care v-au marcat caracterul şi viitorul?
Familia, părinţii, educaţia de acasă, studiile, armata. A fost o armată grea. Timp de 20 de luni am fost în Afganistan. Aşa ceva nu se uită.
Deviza dumneavoastră?
Nu lăsa lucrul de azi pe mîine…
Natalia Junghietu