Serviciul vamal al Republicii Moldova la 20 de ani

Pe 4 septembrie, se împlinesc 20 de ani de la crearea Serviciul vamal al Republicii Moldova, iar un rol important l-a jucat şi îl joacă în dezvoltarea acestuia şi vama Ungheni.

Cu secole în urmă
De la bun început, Ungheniul s-a pomenit situat la intersecţia unor importante căi comerciale, printre care Marele Drum Comercial Tătăresc, care venea din nordul Europei la Limberg (astăzi Lvov) pe la Iaşi, trecea apoi Prutul pe la marginea de sud a actualului oraş Ungheni, plecînd mai departe spre Chilia, Cetatea Albă şi Crimeea. Datorită acestui fapt, primii domnitori ai Moldovei au decis să instituie în calea Drumului respectiv mai multe vămi, una dintre ele – vama domnească de la Ţuţora pe Prut, localitate situată la marginea Ungheniului actual. Această vamă a existat pînă în secolul al XVI-lea, pierzîndu-şi din importanţă odată cu ocuparea sudului Moldovei (Bugeacului) de către tătari.

Au fost deschise însă alte vămi în apropierea Ungheniului: la Zagarancea şi Sculeni. Ultima a reuşit să se impună, mai ales în secolul al XVIII-lea. În septembrie 1812, după ce Moldova dintre Prut şi Nistru devine parte integrantă a imperiului rus, vămii Sculeni, alături de Akkerman, Reni şi Noua Suliţă, i se conferă statutul de vamă de categoria I. Peste mai bine de un secol, la 28 mai 1823, urmare a împărţirii provinciei în două districte vamale, vama Sculeni devine şi mai importantă. Hotarul districtului vamal Sculeni se întindea din regiunea Podolia pînă la linia de demarcaţie a judeţului Ismail, avînd în componenţa sa vămile: Leova, Sculeni, Lipcani şi Nouă Suliţă.

La data de 20 iunie 1823 printr-un decret al Senatului, în Basarabia este înfiinţată Direcţia Vamală.

Apoi, în anul 1875, începe o nouă etapă în istoria vămii Ungheni, odată cu darea în exploatare a căii ferate Chişinău-Ungheni. La 1 iunie 1875, punctul vamal de prima categorie de la Sculeni a fost transferat la Ungheni, astfel că aceasta devine, în scurt timp, una dintre cele mai importante din Basarabia.
În anii 1918-1944, activitatea vămii Ungheni este suspendată. În perioada sovietică vama este redeschisă şi începe a funcţiona ca vamă de primă categorie, alături de alte 15 existente în tot spaţiul sovetic.

După declararea independenţei Republicii Moldova

În anul 1991, pentru biroul vamal Ungheni începe o nouă etapă istorică. Fiind unul dintre cele trei existente (vama Leuşeni şi vama internă Chişinău) în primii ani de activitate ai sistemului vamal al Republicii Moldovei, s-a ciocnit cu multiple obstacole ce ţineau de reforma financiară şi reglementarea valutară, influenţa pieţei externe, dezvoltarea şi intensificarea operaţiunilor de import-export-tranzit, facilitarea şi întărirea relaţiilor cu agenţii economici etc. În această etapă a dezvoltării sale, Biroul vamal Ungheni îşi îndreaptă activitatea în promovarea, pe toate căile, a politicii şi legislaţiei vamale, în asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală, în perceperea drepturilor de import-export şi în controlul şi supravegherea vamală. Aastfel, atenţia vămii este axată pe rezolvarea problemelor de protecţie a pieţei interne şi stimulare a dezvoltării economiei naţionale, pe asigurarea securităţii economice a  statului.
La  momentul actual, din componenţa Biroului Vamal Ungheni fac parte 5 posturi vamale: 2 internaţionale (Sculeni şi Ungheni-Cristeşti) şi 3 interne (Zona Economică Liberă (ZEL) Ungheni,  Călăraşi, Făleşti).
În  ultimii ani, la Biroul vamal Ungheni au loc schimbări impresionante, realizate în strînsă  colaborare cu Comunitatea Europeană. Dacă, pînă în anul 1991, toate calculele şi registrele se efectuau manual, astăzi fiecare angajat foloseşte cu iscusinţă computerul. La ora actuală, biroul vamal dispune de o reţea informaţională unică. În octombrie 2005, aici a fost implementat sistemul informaţional Asycuda World, care constituie o reţea integrată utilizată pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor.

Ani de realizări frumoase

Şi ultimii ani – 2010-2011 – au fost marcaţi de evenimente ce au contribuit la buna funcţionare a sistemului vamal. Bineînţeles, criza economică ce a afectat inclusiv ţara noastră şi-a lăsat amprenta asupra bunului mers al lucrurilor, influenţînd în mod accentuat fluxul de mărfuri atît la import, cît şi la export. Cu toate acestea, datorită politicii vamale elaborate la nivel central, vama a contribuit la creşterea încasărilor la capitolul plăţilor vamale.
Pe parcursul anului 2010, ridicarea eficienţei organelor vamale a fost în permanentă atenţie a conducerii statului. În acest sens au avut loc reoganizări structurale, care au îmbunătăţit calitatea serviciilor prestate. Posturile vamale de frontieră au fost dotate cu tehnică performantă destinată efectuării unui control vamal riguros. La postul vamal Sculeni a fost pus în aplicare Scanerul cu sisteme de raze X-ray pentru efectuarea controlului vamal nedestructiv şi sporirea eficienţei în lupta cu contrabanda. Tot în anul 2010 a fost creată zona de control vamal terminalul Cereale-Prut, ceea ce facilitează, pentru agenţii economici, procesul de vămuire.
Anul 2010 a fost marcat şi de rezultate importante în domeniul contracarării fraudelor vamale. Spre deosebire de anul 2009, numărul depistărilor s-a majorat esenţial, cu aproximativ 93%. Au fost depistate cazuri de contrabandă în proporţii deosebit de mari cu ţigări, cel mai  impunător fiind inregistrat la postul vamal Ungheni-Cristeşti al Biroului vamal Ungheni – circa 102580 pachete. Au fost depistate şi obiecte preţioase (bijuterii, cristale), aparate de uz casnic, obiecte numismatice (medalii, monede), obiecte de cult (icoane), arme şi muniţii, valută – circa 105 mii euro.
Şi prima jumătate a anului 2011 s-a remarcat prin curmarea tentativelor de trecere ilegală peste frontiera vamală a valorilor culturale, a substanţelor narcotice şi psihotrope, a ţigărilor, precum şi a mărfurilor de larg consum.
Datorită conlucrării bilaterale între organele vamale ale R.Moldova şi României, a fost posibilă depistarea trecerii ilegale a unui lot însemnat de marfă în baza documentelor false. Totuşi, marea majoritate a contravenţiilor depistate a constituit trecerea ilegală a ţigărilor care, în perioada de referinţă, s-au sumat la circa 40491 pachete în valoare totală de 292942 de lei.
Succesele obţinute s-au datorat în mare parte programelor şi proiectelor elaborate de Serviciul Vamal în colaborare cu organismele internaţionale, a Planului de cooperare între Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a schimbului de experienţă şi măsurilor aplicate în scopul eficientizării activităţii vamale în ansamblu şi a fiecărui birou vamal în parte, contribuind astfel la dezvoltarea economică a statului. Rezultatele obţinute se datorează şi lucrătorilor vamali care îşi aduc zilnic contribuţia la rezolvarea cu succes a sarcinilor puse.
La mulţi ani Serviciului vamal al Republicii Moldova, mult succes lucrătorilor vamali din toate timpurile şi noi realizări pe calea ascensiunii.