Apropo… de posibila bombă ecologică de la Ungheni
Am citit materialul „Bombă ecologică la Ungheni” din TIMPUL de vineri (24.06.2011) şi consider că edificarea unei centrale electrice pe bază de cărbuni reprezintă un pericol real pentru R. Moldova. Ştiind că construcţia centralei era planificată demult, speram că, odată cu potolirea spiritelor electorale, se va uita de această idee, aşa cum au fost date uitării şi alte obiective similare, planificate mai înainte, cum ar fi centralele de la Orhei, Bălţi, cele din sudul Moldovei. Iată că de data aceasta, nu s-a întâmplat aşa.
Aşadar, capacitatea centralei e planificată de 390 MW (megawatt) care va produce energie electrică prin arderea cărbunelui brun şi a biomasei. Cărbunele brun are o umiditate de 20-40%, conţinutul de cenuşă e de circa 20-40% (de la valoarea masei uscate), conţinutul de sulf (S) de 1,9-2,9% (la masa uscată) şi ca rezultat are o putere calorică mică: de până la 5700 kcal/kg (pentru masa umedă fără cenuşă) şi în funcţie de zăcământ, caloritatea reală, adică cea inferioară calculată pentru masa de lucru a combustibilului, variază între 1800-4000 kcal/kg. Deoarece centrala de la Ungheni nu va avea consumatori de energie termică, înseamnă că va funcţiona în regim cu condensaţie, adică 60-70% din energia termică obţinută de la arderea combustibilului va fi eliminată în atmosferă prin turnuri de răcire sau în râul Prut.
Calculele tehnico-economice care iau în considerare randamentele utilajului folosit la producerea energiei electrice (cazane, ventilatoare, pompe, turbine, generatoare, mori de fărâmiţare, transportoare, consumul de energie electrică pentru necesităţi tehnologice etc.) arată că randamentul producerii energiei electrice e de 28-30%, adică mai puţin de o treime din energia termică obţinută prin arderea combustibilului se preface în energie electrică.
Dacă teoretic căldura obţinută prin arderea a 123 grame de combustibil convenţional (cu capacitatea calorică de 7000 kcal/kg) se preface într-un kWh (kilowatt-oră) de energie electrică, atunci pentru a produce acest kW/h cu combustibil real şi la această centrală reală, luând în considerare toate cele enumerate mai sus, va fi necesar de folosit 0,8-1,7 kg. În concluzie, cantitatea de combustibil folosită va fi de 0,7-1,7 tone pe oră la fiecare MW, total de până la: (0,7-1,7) t/MW x 390 MW = 270-660 tone (5-10 vagoane în fiecare oră), 6,5- 15,9 mii tone (100-250 vagoane zilnic) sau de până la 2,4-5,8 tone anual (40-95 mii vagoane). În urma arderii acestei cantităţi de combustibil se vor emana în aer, anual, cantităţi enorme de substanţe nocive: bioxid de carbon (3,6-8,7 mln. tone), acid sulfuros şi sulfuric (80-290 mii tone), oxizi de azot (zeci de mii de tone), oxid de carbon (CO) (gaz de sobă otrăvitor), până la 10 mii tone, cenuşă în aer (0,25-0,5 mln. tone), cenuşă în decantoare (0,4-1 mln. tone) – aproximativ 0,4 tone de cenuşă şi şlam pe cap de locuitor din republică.
Pentru îndepărtarea cenuşii formate la arderea cărbunelui anual va fi necesară purificarea cu aproximativ 20-30 mln. de metri cubi de apă. Vă puteţi imagina ce strat de cenuşă va acoperi teritoriile din Moldova şi România aferente centralei şi ce ploi acide vor cădea pe lanurile Europei din cauza acestei bombe ecologice?!
E clar că unii agenţi economici din străinătate sunt cointeresaţi să producă energie electrică pe teritoriu străin, iar ei să cumpere energie „curată” şi ieftină. Nouă însă ar trebui să ne pese şi să nu permitem transformarea acestei zone într-o groapă de gunoi. Totodată, investitorii străini ar prefera să vândă utilajul necesar şi cărbunele lor, pe care nu vor să-l ardă pe teritoriul propriu. Ca să nu mai zicem că la mijloc ar putea fi atât interese electorale, cât şi materiale ale unor demnitari autohtoni.
Nu vreau să fiu pesimist şi cred că specialiştii noştri în materie şi bunul-simţ vor învinge încercările afaceriştilor de a transforma RM într-o bombă ecologică. Bineînţeles că securitatea energetică a Moldovei trebuie asigurată – dar nu cu un astfel de preţ.
Nicolae Hăbăşescu,
chimist-energetician, or. Bălţi
Sursa: Timpul
Lasă un răspuns