Importăm cartofi şi morcovi. În schimb, vom avea centrală electrică
Ştirea despre decizia de a construi, totuşi, o centrală electrică pe bază de cărbune la Ungheni, publicată în numărul trecut al „Expresului de Ungheni”, a generat un val de discuţii printre tinerii ungheneni, care se află, în prezent, departe de casă. Sînt tineri şcoliţi, foarte bine informaţi, cu viziuni deja formate despre viaţă. Cu mici redactări şi prescurtări, publicăm, în rîndurile ce urmează, opiniile lor.
Andrei Vrabie: Ar trebui să fie evaluate posibilele daune ecologice şi să fie cerută minimalizarea ori evitarea acestora din partea Consorţiului CZET. În nici un caz nu trebuie să fie sistat proiectul respectiv, pentru că are multe avantaje atît pentru R. Moldova, cît şi pentru comunitatea locală.
Diana Bînzaru: Da, sînt de acord, există avantaje economice, dar mai mari pentru cehi şi mai mici pentru populaţia locală. Nu ştiu cum ar putea fi minimializate daunele arderii cîtorva zeci de vagoane de cărbune pe zi. Măcar dacă toată energia produsă ar fi destinată Moldovei, dar pentru 20% din aceasta să sufere peste 30.000 locuitori… De ce nu fac centrala la ei în ţară sau în România? Pentru că ştiu ce consecinţe va avea. Sigur, e nevoie de locuri de muncă. Să le creeze statul, dar locuri sănătoase, căci pentru asta i-am ales pe demnitarii noştri. Moldova şi aşa se confruntă cu probleme grave la toate capitolele. Să păstrăm măcar ceea ce avem: puţină sănătate şi natura, atît pentru noi, cît şi pentru generaţiile viitoare. Ar fi trist ca într-o zi să fim nevoiţi să plecăm din oraş din cauza aerului poluat şi a bolilor respiratorii.
Andrei Gorohovschi: Avantajele constau nu numai în energie, dar şi în locuri de muncă, astfel ca oamenii să aibă posibilitatea să stea acasă, cu familia, şi nu în Italia sau Moscova. Unii vor avea posibilitatea să-şi dezvolte afaceri care la moment sînt imposibile din lipsa energiei. Centralele astea moderne nu dau în atmosferă fum murdar. Problema e că nu-s foarte eficiente şi în cîţiva zeci de ani ei posibil să fie închise. Mai este o problemă: căile ferate ale Moldovei au posibilitatea de a suporta traficul de trenuri umplute cu cărbuni, care se vor deplasa spre Ungheni? La ora actuală, există chestii mai dăunătoare pentru populaţia locală, cum ar fi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretan, numit în popor şi dust) arderea gunoiului etc. Nu-i o alegere uşoară.
Diana Bînzaru: Şi această alegere trebuia să fie chiar în Ungheni? De ce nu construiesc la ei în ţară, că doar nu se gîndesc la creşterea economică a Moldovei? Cît despre alţi factori dăunători mediului, nu mă îndoiesc că există. De aceea ar trebui să fim mai calculaţi în luarea unor astfel de decizii. Am putea să importăm energia ca pînă acum şi să dezvoltăm alte sectoare ale economiei, cum ar fi agricultura. Stau cîmpurile cu cernoziom pîrloagă, importăm cartofi şi morcovi. În schimb, vom avea centrală electrică străină.
Andrei Gorohovschi: E posibil ca Uniunea Europeană să nu le dea voie să construiască la ei. CO2 nu-i dăunător pentru sănătate, iar fumul este filtrat. Problema e că această substanţă va contribui la schimbarea climei. Moldova are nevoie de centrală electrică. Cine va investi? Acum este o posibilitate.
Anatolie Golovco: Pe lîngă CO2, mai este şi CO. Faptul că este DDT (care, practic, nu mai este) şi gunoi nu înseamnă că trebuie să adăugăm şi cărbune. Drogurile, alcoolul, tutunul tot sînt profitabile economic, dar asta încă nu înseamnă că e bine. Cînd factorul economic prevalează asupra bunei raţiuni, se termină rău. Din moment ce nu avem propriul carbune, eu cred că e o prostie să justificăm construcţia centralei electrice prin „stabilitatea energetică a Moldovei”.
Andrei Vrabie: Sînt de acord cu faptul că există riscuri ecologice, dar printr-o reglementare clară a reducerii acestora, s-ar putea ajunge la un compromis benefic pentru ambele părţi. Iar ideea „de ce nu fac acest lucru la ei?” e puţin stranie. Dorim investiţii, dorim locuri de muncă, dorim dezvoltarea infrastructurii locale, dorim dezvoltarea sectorului energetic şi celui industrial la noi, în R.Moldova, nu în altă parte! Nu uitaţi că dezvoltarea implică şi costuri. Important e să le reduci la maxim, ca beneficiile să nu fie umbrite.
Anatolie Golovco: Azi se decide construcţia centralei, prim-ministru este Vlad Filat. Cînd noi o să avem boli cronice pulmonare, el o să fie deja la pensie. Despre ce compromis vorbeşti? Da, e o frază cît se poate de diplomatică. Oamenii sărăciţi din Ungheni o să schimbe 2000 lei salariu de azi pe plămînii copiilor de mîine. O centrală de „energie murdară” nu este dezvoltarea sectorului energetic. Dacă noi am da apă din sistemul nostru de canalizare unei ţări africane, e posibil că ei vor fi fericiţi, dar asta oricum va rămîne apă din canalizare.
Lasă un răspuns