România a anulat peste 160.000 de cărți de identitate: moldovenii, cei mai afectați

Într-o decizie legislativă care a stârnit controverse, România a anulat, începând cu anul 2023, actele de identitate a peste 100.000 de români născuți în Republica Moldova. Măsura a fost luată ca urmare a modificării legislației privind evidența populației, care a introdus reguli mai stricte referitoare la stabilirea domiciliului și reședinței, transmite agora.md cu referire la Digi24.

Autoritățile române susțin că scopul principal al noii legi a fost combaterea fenomenului adreselor fictive, unde zeci sau chiar mii de persoane își declarau domiciliul pentru a obține acte de identitate românești.

66% dintre buletinele anulate aparțin românilor născuți în R. Moldova

Legea adoptată în 2023 a modificat semnificativ procedura de înregistrare a domiciliului, în vederea reducerii fraudelor și abuzurilor în procesul de obținere a documentelor de identitate.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 66% dintre persoanele cărora le-au fost anulate actele de identitate sunt născute în Republica Moldova. Astfel, peste 100.000 de moldoveni, care au redobândit cetățenia română în baza legislației în vigoare, s-au trezit fără documente legale.

Reacțiile cetățenilor afectați

Mulți dintre cei vizați au aflat despre anularea buletinelor în cele mai neașteptate situații: la controlul de frontieră, la solicitarea cazierului judiciar sau în timpul unor controale rutiere.

Unii cetățeni au declarat că s-au simțit umiliți, comparând situația cu o formă de discriminare severă. Un caz relatat de Digi24 descrie situația unui cetățean oprit la granița dintre România și Republica Moldova, căruia i s-a comunicat că nu poate traversa frontiera deoarece actul său de identitate este considerat „ilegal”.

162.036 de cărți de identitate anulate

Într-un răspuns oficial oferit pentru Digi24.ro, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a precizat că 162.036 de persoane din 86 de state au rămas fără carte de identitate în urma aplicării noii legi.

Dintre acestea, românii născuți în Republica Moldova reprezintă categoria cea mai afectată, cu aproximativ două treimi din totalul buletinelor anulate.

Argumentele autorităților române

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) susține că, în urma evaluărilor realizate în perioada 2020–2021, au fost identificate situații extreme, precum:

• peste 22.000 de persoane înregistrate la o singură adresă din Sectorul 3 al municipiului București;
• zeci de adrese la nivel național unde figurau peste 5.000 de persoane.

În acest context, prin modificarea O.U.G. nr. 97/2005, a fost introdusă prevederea potrivit căreia nu poate fi înscrisă în actul de identitate o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor (RNEP).

Cum sunt depistate „buletinele ilegale”

În prezent, atunci când la o adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane în afara familiei extinse, serviciile de evidență a persoanelor dispun încetarea valabilității domiciliului. Verificările sunt efectuate în teren de Poliția Română, iar dacă se constată că persoana nu mai locuiește efectiv la adresa declarată, mențiunea privind domiciliul este anulată.

În paralel, autoritățile desfășoară și anchete penale. Un exemplu recent este cel din județul Botoșani, unde au fost efectuate 73 de percheziții domiciliare într-un dosar ce vizează obținerea ilegală de documente de identitate, cu posibila implicare a unor funcționari publici. Printre beneficiari s-ar fi numărat cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, potrivit Poliției de Frontieră Române.

Expresul