Dacă nu se intervine la timp, violența față de copii poate avea urmări foarte grave

Poză simbol. Sursa: Shutterstock.com

Potrivit Inspectoratului de Poliție (IP) Ungheni, de cele mai multe ori copiii părăsesc domiciliul din cauza neglijenței părinților, a violenței psihice și fizice la care sunt supuși, a mediului vicios în familie etc. Experții trag un semnal de alarmă și susțin că în lipsa unor servicii de reabilitare psihologică de calitate, copiii victime ale violenței și neglijării pot să dezvolte probleme de sănătate fizică și mintală care să-i afecteze pe termen lung.

 Printre minorii care au fugit de acasă anul trecut este și Denis*. Nu este pentru prima dată când copilul a plecat de acasă, a mai făcut-o de câteva ori și anterior. Ultima dată când a fost găsit, băiatul le-a spus polițiștilor că a fugit din cauza că bărbatul cu care s-a recăsătorit mama sa l-ar fi bătut. „IP Ungheni investighează cazul pentru a stabili toate circumstanțele, pe acest caz fiind intentat un proces penal, a specificat Vasile Burlacu, șef al Secției de Securitate Publică din cadrul IP Ungheni.

Mama minorului: „Copilul vedea cum mă bate soțul și asta l-a afectat foarte mult”

Tatăl biologic al copilului a decedat, iar mama s-a recăsătorit. Ea neagă că fiul ei ar fi fost bătut în familie, dar crede că el fuge de acasă din cauza relației nesănătoase pe care ea a avut-o cu soțul actual. „După ce m-am recăsătorit la noi în familie mereu erau certuri și bătăi. Soțul nu îl bătea pe el, mă bătea pe mine, iar copilul era de față și vedea tot, iar asta cred că l-a afectat. Acum soțul este după gratii pe o perioadă scurtă, iar eu sunt acasă cu copiii”, susține femeia.

 Primăria pune la dispoziție o casă pentru familia băiatului ca să părăsească mediul nociv

Primarul comunei afirmă că a intervenit de fiecare dată și a făcut tot posibilul ca să ajute această familie. „Am fost cu Denis la psiholog și am ajutat familia să beneficieze de ajutor social. Acum le-am pus la dispoziție o casă în care să se mute ca să nu mai fie în mediul nociv”, a precizat primarul. La rândul ei, mama lui Denis spune că își va părăsi soțul și se va muta în casa oferită de primărie. „Vom face reparație și ne vom muta în acea casă. Eu vreau să-mi educ copiii și să-i protejez, îmi pare rău că nu am făcut asta mai devreme”, a conchis femeia.

Copiii fug de acasă pentru a găsi un mediu prietenos de viață

În opinia Antoninei Comerzan, coordonatoare la Asociația pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, minorii pleacă de acasă pentru a găsi un mediu prietenos care le lipsește în familie. „De obicei, copiii fug din cauza violenței psihologice, fizice sau sexuale, la care sunt supuși. Pe termen scurt, aceasta îi poate afecta sănătatea fizică și mintală inclusiv capacitatea de a învăța și de a socializa. Iar pe termen lung, victima riscă să devină violentă, să aibă un comportament agresiv-social sau să se îngrijoreze fără motiv de la orice (anxios). Iată de ce este foarte important ca echipa multidisciplinară, din care fac parte asistentul social, primarul, polițistul, psihologul, să raporteze despre toate cazurile de violență, să stabilească motivele, iar autoritatea tutelară să facă tot posibilul ca să scoată acești copii din mediul nociv în care se află, a conchis A. Comerzan.

Copiii victime ale violenței au nevoie de servicii de reabilitare psihologică

În documentul de poziție al Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) se constată că în R. Moldova copiii victime și martori ai violenței și familiile acestora nu au acces adecvat la servicii de consiliere și reabilitare psihologică. Daniela Sîmboteanu, președinta CNPAC: „Cea mai mare problemă o vedem în insuficiența serviciilor, atât de prevenire, cât și de asistență a copiilor victime. Până când copiii victime ai violenței nu vor beneficia de servicii de reabilitare psihologică adecvate vârstei, având la bază interesul lor superior, trauma lor doar se va agrava în timp. Totodată, lipsesc mecanisme de responsabilizare a specialiștilor care ar trebui să intervină corespunzător și la timp pentru a ajuta victimele violenței. Este nevoie de un mecanism prin care părinții și îngrijitorii victimelor să fie obligați să urmeze servicii de reabilitare psihologică”.

 Potrivit datelor Inspectoratului Național de Securitate Publică, numărul cazurilor de violență, neglijare, exploatare şi trafic al copilului a crescut anul trecut până la 5463, față de 3881 câte erau în 2020.

În timpul apropiat Parlamentul va veni cu modificări legislative pentru o mai bună protecție a copilului. Din spusele președintelui Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie Dan Perciun, modificările vor urmări consolidarea garanțiilor legale de protecție a copiilor aflați în situație de risc. „Am convenit cu ONG-urile din domeniu să ne trimită propunerile lor, după care vom demara și dezbateri publice în acest sens”, a precizat deputatul.

*Notă: Pentru a proteja identitatea minorului prenumele  a fost schimbat.

 Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente (API)

Acest material este realizat de către Asociația Presei Independente (API) în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *