Culmea prostiei sau fotografiile de pe rețelele de socializare

veronica goreaOare este cineva mai inventiv, mai ingenios și mai deștept decît moldoveanul? Pot pune pariu: nimeni. Ai noștri au dat tîrziu de internet și se pare că nu au înțeles încă pentru ce e internetul și rețelele de socializare.
Cu cîțiva ani în urmă, oamenii trăiau fericit, fără să știe ce are vecinul și cum e în casă la el. Acum sînt liniștiți, căci deja văd cum trăiește vecinul. E sufficient să deschizi, mai ales, ”odnoklassniki”.
De unde tendința asta de a face fotografii în fiecare colț din casă? O fac și tinerii, dar, mai ales, adulții. Să nu vă fie cu supărare, dar cred că e cea mai mare tîmpenie pe care am întîlnit-o.
Ieri, căutam o persoană, aveam urgent nevoie de ea. Am înțeles că o pot găsi cel mai ușor pe ”odnoklassniki”. Fiindcă nu am cont pe această rețea de socializare, am mers la un coleg, ca să pot ”intra” acolo. Ce credeți? Am dat peste o ”tanti”, pe care o cunoșteam. Și-a postat fotografii din toată casa, începînd de la baie, locul care trebuie să fie intim, și terminînd cu bucătăria.
Deci, pe prima fotografie descuia ușa, urma intrarea în casă – ea, cu ușa întredeschisă. Priveam și rîdeam. Dar e trist. E foarte trist. Cîtă prostie poate fi în capul oamenilor…
Stați așa, că ușa întredeschisă nu e finalul. În următoarea fotografie apărea bucătărie. Ea, îmbrăcată festiv și coafată, o face pe gospodina.  Poate o vedea vecina sau cumătra ce bucătărie are și i-a crăpa inima! Iată așa, lejer, fără mari schimbări de coafură sau haine, trecem în baie. Trebuie prezentată și teracota, să vadă lumea unde mă spăl. Păcat că nu-și spală și creierii acolo!
Aș fi înțeles o mie de fotografii cu florile din grădină, alte mii – cu nepoții. Dar cu chiuveta, cada și oglinda din baie zău că nu înțeleg.
Ca orice om curios să văd pînă unde duce prostia, am continuat să privesc fotografiile. Ta-dam! La culcare a mers doamne, în dormitor. Îmbrăcată în rochie, coafată, machiată și… întinsă pe pat, ca să moară dușmanii de invidie, să vadă unde își odihnește ea neuronii.
Acum, pot să descriu casa acelei femei mai ceva decît un designer! O zi întreagă să te fotografiezi în casă, în toate odăile, la toate colțurile, cu același zîmbet pe față, trebuie să ai mare talent. Și prostie, evident. Pe alocuri, e amuzant și totuși… E îngrijorător că de-alde ea sînt foarte multe, iar, pe z ice trece, apar ca ciupercile după ploaie. Într-un cuvînt, prostia omenească nu mai are limite.
Să-mi fie iertată răutatea, dar cînd e vorba de prostie,  nu o trec cu vederea și nici nu încerc măcar să-i găsesc scuze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *