Curios. Obiceiuri şi tradiţii de Duminica Mare

Imagine: gradina-online.ro

Imagine: gradina-online.ro
Imagine: gradina-online.ro

Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetaţiei pămîntului, naturii dătătoare de viaţă, de care moldovenii se simt legaţi cu toată fiinţa. Pentru biserica creştină Duminica Mare înseamnă Pogorîrea Sfîntului Duh, eveniment care a avut loc la cincizeci de zile după Paşte.
Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi de salcie, nuc, tei, frasin, scumpie a stîlpilor de la porţi, uşilor şi ferestrelor casei şi, nu în ultimul rind, a icoanelor. De asemenea, se mai păstrează tradiţia ca în această zi copiii să fie trimiși să adune flori de corovatic, cimbrişor, care sînt aşternute în toată casa. Unele crenguțe sînt duse la biserică şi sfinţite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane, de unde sînt luate şi aruncate în curte mai ales cînd plouă cu piatră.
Prin urmare, împodobirea gospodăriilor cu verdeaţă (frunzari) simbolizează atît fertilitatea plantelor, cît şi protejează vatra satului şi a fiecărei gospodării în parte contra Rusaliilor. În mitologia populară Rusaliile sînt nişte fiinţe supranaturale, ce iau minţile oamenilor. Ele umblă cîntînd pe pămînt, prin pădure, dar nu le vede nimeni.
În această zi, sînt contraindicate lucrările în gospodărie. Pînă la Rusalii se culeg şi ierburile de leac. De Rusalii se prinde la brîu pelin şi, întîlnindu-se, flăcăii şi fetele se bat cu pelin contra farmecelor Rusaliilor. Buruienile de la Duminica Mare se duceau la rîu şi se stropeau cu apă, după care se dădeau la vite pentru a le feri de boli. În această zi nu este bine să dormi.
De Rusalii se obişnuieşte curăţatul fîntînilor. Cu acest prilej, gospodinele pregătesc bucate speciale: sarmale în frunze de podbal şi hrean, plăcinte cu verdeaţă, învîrtite cu brînză şi cartofi.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *