Valeriu Chiriac: Armata de acum se deosebeşte mult de armata de la începutul anilor ’90

Valeriu Chiriac, armata națională, 3 septembrie, interviuLa 3 septembrie, Armata Națională își serbează a XX-a aniversare de la creare. Cu acest prilej, i-am solicitat un blitz-interviu lui Valeriu Chiriac, şeful Centrului militar Ungheni.
Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, rolul şi locul armatei în societatea noastră?
Rolul Armatei Naţionale este de a educa tinerii, de a le insufla dragostea pentru Patrie, pentru drapelul ţării. În ceea ce priveşte locul său în societate, din păcate, nu este exact cel pe care ni l-am fi dorit. Locul armatei este unul de mijloc. Dar bucură faptul că mulţi dintre cetăţeni au o atitudine mai pozitivă faţă de armată. Dacă e să spun într-o frază, locul și rolul armatei este unul foarte important. Să ne amintim de acele inundaţii din 2008 și 2010. În timp ce mulţi dintre cetăţeni stăteau deoparte şi doar priveau, armata s-a implicat foarte mult, iar soldaţii au muncit zi şi noapte pentru a stăvili apele. Graţie acestora, au fost salvate de inundații multe case. Bine că a fost armata, altfel putea să fie mult mai rău.
Există vreo diferenţă între tinerii care au făcut armata şi cei care nu și-au satisfăcut serviciul militar?
Am întîlnit diferiţi tineri, am stat de vorbă cu mulţi dintre ei. Pot să spun un lucru: diferenţa dintre ei este foarte mare. Chiar după prima jumătate de an de serviciu, orice ostaş, indiferent din ce anturaj vine, fie dintr-o familie de intelectuali sau de ţărani, deja își formează o altă viziune, are deja alte valori. El ştie care este preţul banului, el ştie ce înseamnă greutăţi, el ştie că există lucruri preţioase în ţara asta. El ştie ce  înseamnă drapel, el ştie ce înseamnă conducerea statului, el ştie că are nu doar drepturi, dar şi obligaţii în acest stat.
De ce atunci mulţi tineri în ziua de astăzi se eschivează de la serviciul militar?
Nu sînt de acord cu această afirmație, precum că tinerii nu vor să se înroleze în rîndurile armatei. Din contra, foarte mulţi se interesează şi sînt încadraţi chiar de la prima încercare. Dacă se găsesc cîţiva dintre ei care nu vor să facă armată, noi încercăm să-i convingem. Este de datoria fiecărui cetăţean să facă armata, aşa scrie în Constituţie. Din cei 1000-1200 de tineri care împlinesc vîrsta de 16 ani, noi încorporăm anual în armată 200-250. Ceilalţi, fie că pleacă la studii şi fac pregătirea militară de scurtă durată, fie că pleacă peste hotare, fie că nu sînt apţi de servciul militar.
Cum este convins un tînăr că armata îi este necesară?
Noi întreprindem foarte multe măsuri pentru a face cît mai cunoscută viaţa de ostaş. Organizăm Ziua uşilor deschise, desfășurăm diverse spartachiade, facem întîlniri cu veteranii. Încercăm să-i convingem pe tineri că armata nu-i o sperietoare și că armata de acum se deosebeşte mult de armata de la începutul anilor ’90. Nu mai există acea “dedovșcină” din trecut. Ca şi în şcoală, în armată sînt doar bărbaţi de acelaşi nivel, cu aceeaşi gîndire, cu aceeaşi pregătire, doar  că unii sînt mai puternici, iar alţii mai slabi.
Natalia Chiosa
 


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *